Lipsa personalului didactic și a grupurilor sanitare sunt probleme care persistă în foarte multe școli și în acest an școlar. Măsura inedită găsită, inclusiv în Capitală: un dascăl să predea la mai multe clase de elevi.
Aproape 1.800.000 de elevi înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial vor începe săptămâna viitoare cursurile. Dintre aceştia doar 3 din 100 de copii studiază într-o unitate de învăţământ privată, restul frecventând şcolile de stat. Pentru foarte multe unităţi de învăţământ de stat, startul anului şcolar reprezintă o adevărată provocare.
Elevii învață în școli fără autorizație sanitară
Numeroase şcoli sau grădiniţe din țară nu au apă curentă, iar toaletele sunt demne de Evul Mediu. Un număr de 31 de şcoli şi grădiniţe din Timiş nu sunt la standardele necesare, aceste unităţi neprimind autorizaţia sanitară. „Școlile care rămân neautorizate sunt în această situaţie din cauza lipsei apei curente, în procent de 95%. 1.197 de copii învaţă la aceste unităţi neautorizate. Ei reprezintă 1,2% din populaţia preşcolară şi şcolară a judeţului Timiş”, explică inspectorul școlar general adjunct al Judeţului Timiş, Halasz Francisc. Și 50 dintre şcolile nemţene nu au autorizaţie sanitară de funcţionare, potrivit centralizării datelor de către conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean. „Principalele cauze pentru care nu au fost eliberate autorizaţiile sanitare de funcţionare sunt lipsa sursei de apă potabilă şi a reţelei de canalizare, şi starea generală a corpurilor de clădire”, a declarat inspectorul şcolar general Viorel Stan. Orele de curs se vor desfăşura şi în clădirile neautorizate sanitar, riscul fiind al directorilor unităţilor şcolare.
Ne puteți urmări și pe Google News
Măsuri disperate
Condiţiile precare în care elevii sunt nevoiţi să studeize nu reprezintă singura problemă a şcolilor. Lipsa cadrelor didactice este o problemă naţională. Spre exemplu, la Şcoala cu clasele I-VIII din localitatea Inova, judeţul Timiş, un învăţător este nevoit să predea la patru clase din cauza lipsei personalului specializat. Dascălul predă, în acelasă timp, elevilor din toate cele patru clase primare, însă acesta nu primeşte bani în plus la salariu pentru efortul depus.
Conform celor declarate de inspectorul general al judeţului Timiş, Aura Danilescu, situaţia de la şcoala Inova nu este singulară.
Dascălii renunță din cauza salariilor
Liderul sindical Marius Nistor identifică o cauză generală a lipsei cadrelor didactice în sistemul de învăţământ românesc: „Profesorii sunt ca şi medicii, aleg să emigreze în afară sau în alte domenii, pleacă la drum cu gândul de a fi profesori şi ajung să se reorienteze din cauza salariilor foarte mici“. Acesta identifică şi o cauză particulară pentru criza de personal din mediul rural: „De foarte multe ori naveta nu este decontată, iar primările justifică acest fapt prin lipsa de fonduri”.
„O învățătoare predă la două clase, dar nu simulan”
În București sunt înscriși în acest an 25.000 de preșcolari și elevi. Numărul cadrelor didactice e de 16.610, dintre care 14.000 sunt titulari, 1.600 suplinitori, în jur de 500 sunt pensionari, iar 250 sunt necalificaţi, fără studii de specialitate sau studenţi. „Sunt anumite dificultăţi în ocuparea posturilor la clasa pregătitoare, însă în linii mari stăm mai bine decât alte judeţe. Soluţiile pe care le-am luat pentru a compensa lipsa cadrelor didactice a fost să apelăm la pensionari sau o învățătoare să predea la două clase, însă nu simultan,” ne-a spus Marian Banu, purtător de cuvânt al Inspectoratului Școlar al Muncipiului Bucureşti.
Recomandările noastre
