Belgia. Până pe 30 august, țările membre ale UE trebuie să trimită președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, numele a doi candidați – un bărbat și o femeie – pentru postul de comisar european. Deși mai multe guverne și-au anunțat deja propunerile, chiar înainte de solicitarea oficială a șefei CE, unele țări, inclusiv România, nu au luat încă o decizie oficială pentru noua Comisie Europeană.

„Comisia a trimis în această dimineață scrisoarea președintelui statelor membre prin care le cere numele candidaților pentru postul de comisar. Data limită pentru răspuns: 30 august. Nu vom comenta anunțurile individuale ale statelor membre în acest context”,a anunțat Ursula von der Leyen, joi.

Fiecare țară are dreptul la un comisar european. Ursula von der Leyen este alegerea Germaniei, iar Kaja Kallas, susținută de liderii UE pentru a deveni următorul șef al politicii externe, va reprezenta Estonia. Șeful politicii externe este numit de Consiliul European, dar servește și ca vicepreședinte al Comisiei. Astfel, von der Leyen solicită fiecărei țări să nominalizeze un bărbat și o femeie pentru postul de comisar, cu excepția cazului în care comisarul în exercițiu își păstrează funcția.

Câteva țări au ales să nu facă schimbări pentru noua Comisie Europeană

Mai multe guverne au ales să evite conflictele interne trimițând înapoi comisarii lor actuali la sediul Comisiei Europene din Berlaymont. Experiența și relația personală cu Ursula von der Leyen ar putea contribui la obținerea unor portofolii mai bune. De exemplu, Maroš Šefčovič (Slovacia) și Valdis Dombrovskis (Letonia), recunoscuți ca comisari de încredere, își vor adăuga încă cinci ani de experiență la Comisia Europeană.

Aceeași situație ar putea fi valabilă și pentru Dubravka Šuica (Croația), deși ea nu a fost încă numită oficial de guvernul său. Comisarul olandez Wopke Hoekstra, care a intrat în Comisia Europeană în octombrie ca înlocuitor al șefului pentru climă, Frans Timmermans, va reveni pentru încă cinci ani, chiar dacă partidul său nu mai face parte din guvernul olandez. Încă nu este clar dacă liderii francez și grec vor decide să îi trimită înapoi pe actualii lor comisari, Thierry Breton și Margaritis Schinas.

Ce nume noi sunt deja știute?

Un număr tot mai mare de țări au început să propună nume pentru posturile de comisar european înainte ca Ursula von der Leyen să trimită cererea oficială. Spania își dorește un portofoliu important în domeniul energiei și al climei pentru Teresa Ribera, ministrul pentru tranziție ecologică, având în vedere că aceasta ar putea fi una dintre cele mai influente socialiste din următoarea Comisie. Alte țări au avansat deja propuneri concrete: Suedia o trimite pe Jessika Roswall, ministrul pentru afaceri europene; Finlanda o propune pe eurodeputata Henna Virkkunen; Slovenia l-a numit pe Tomaž Vesel, fostul președinte al Curții de Conturi; Irlanda l-a propus pe Michael McGrath, ministrul de finanțe; și Republica Cehă l-a nominalizat pe Jozef Síkela, ministrul industriei și comerțului.

În ciuda acestor progrese, peste zece țări nu și-au făcut încă cunoscute alegerea, iar negocierile pentru desemnarea oficială sunt încă în curs de desfășurare. Până în prezent, niciun stat nu a prezentat public doi candidați, așa cum s-a cerut, și liderii europeni sunt conștienți de dorința lui von der Leyen de a avea o Comisie echilibrată din punct de vedere al genului. Este posibil ca negocierile să se desfășoare în culise pentru a evita prejudicierea publică a unui candidat care ar putea fi respins, iar propunerile oficiale vor fi făcute publice în săptămânile următoare

Cine nu ajunge la un consens?

În alte cazuri, politicienii se luptă intens pentru nominalizarea comisarului european. În Lituania, premierul și președintele se confruntă deschis pentru desemnarea candidatului potrivit, în timp ce în Polonia bătălia se desfășoară în culise, cu negocieri secrete între facțiuni politice. În plus, țări precum Bulgaria și Belgia, aflate în plin proces de formare a noilor guverne, întâmpină dificultăți în a lua o decizie clară privind numele propus, ceea ce adaugă complexitate și întârziere în procesul de selecție.

Mari portofolii puse în joc pentru noua Comisie Europeană

Nu este un secret că Franța vizează un super-portofoliu economic, dar și Italia se află în căutarea unui rol similar. O întrebare crucială este dacă Ursula von der Leyen va decide să păstreze un post de comisar pentru Giorgia Meloni, premierul ultraconservator al Italiei, sau dacă va opta pentru un nou portofoliu mediteranean, mai simbolic. Extinderea Uniunii Europene pentru a include Ucraina se preconizează a fi una dintre cele mai sensibile sarcini politice ale viitoarei Comisii, ceea ce face ca portofoliul extinderii să fie de un nivel înalt și deosebit de important.

În același timp, comisarul pentru agricultură rămâne un post esențial, având în vedere influența semnificativă a UE asupra sectorului agricol și alimentar. Construirea unei Comisii echilibrate din punct de vedere politic este o provocare, iar Luxemburghezul Christophe Hansen, din partea Partidului Popular European de centru-dreapta, a ieșit în evidență ca un potențial candidat principal pentru acest post. În contextul în care tabăra socialistă pare să fi renunțat la speranțele ca actualul comisar luxemburghez, Nicolas Schmit, să obțină un nou mandat, Hansen ar putea beneficia de o oportunitate favorabilă pentru a prelua acest rol important.

Posturi noi de comisar

Ursula von der Leyen va căuta să desemneze un comisar dedicat regiunii Mediteranei, o poziție atractivă în teorie, dar care implică responsabilități dificile, inclusiv gestionarea imigrației și a problemelor de securitate din Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Cipru și-a manifestat deja interesul pentru acest portofoliu, subliniind importanța strategică a regiunii pentru Uniunea Europeană.

Pe de altă parte, perspectiva unui comisar pentru apărare a stârnit inițial emoții, dar candidații au realizat rapid limitele puterii UE în acest domeniu, ceea ce a redus entuziasmul pentru acest rol. Speculațiile s-au concentrat temporar asupra ministrului polonez de externe, Radosław Sikorski, dar acesta s-a retras din cursă. Polonia rămâne, însă, un candidat posibil pentru funcția de comisar pentru extindere, având în vedere sprijinul acordat Kievului. Totuși, acest rol ar putea crea probleme în politica internă poloneză, în special în rândul agricultorilor care sunt reticenți la integrarea sectorului agricol vast al Ucrainei în UE.

Care sunt propunerile României pentru postul de comisar european

România se află într-o perioadă crucială în care trebuie să decidă cine va ocupa funcția de comisar european ce revine țării noastre. Negocierile pentru obținerea unui portofoliu de comisar sunt purtate de premierul Marcel Ciolacu și de președintele Klaus Iohannis, însă decizia finală aparține premierului, care va trimite propunerea la Bruxelles. România își dorește un post de comisar în zona economică, dar ia în considerare și alte opțiuni, precum extinderea UE sau apărarea, având în vedere că numele lui Klaus Iohannis este încă vehiculat în cercurile politice europene.

Pe fondul acestor negocieri, surse guvernamentale au dezvăluit că premierul Marcel Ciolacu are în vedere două nume principale pentru poziția de comisar: Mihai Tudose, dacă România obține portofoliul economic, și Victor Negrescu, pentru extindere. De asemenea, Vasile Dîncu, președintele Consiliului Național al PSD, ar putea fi o opțiune pentru un post de comisar. Premierul Ciolacu a menționat că nominalizarea va depinde de portofoliul obținut și a confirmat că Mihai Tudose este un candidat serios pentru economia europeană, datorită experienței sale politice și economice.

Procedural, România trebuie să propună la Bruxelles două variante de comisari, un bărbat și o femeie, din care Ursula von der Leyen va face selecția finală. Deși în ultimele două mandate România a propus femei pentru funcția de comisar, pe Corina Crețu și Adina Vălean, premierul Ciolacu a indicat recent că de această dată ar putea fi propus un bărbat, având în vedere că România a avut două propuneri de femei în trecut. Aceasta schimbare de abordare ar putea reflecta o încercare de a se alinia cu cerințele de echilibru de gen stabilite de președinta Comisiei Europene.

Cum se vor împărți portofoliile în noua Comisie Europeană

Decizia finală privind alocarea portofoliilor europene în noua Comisie Europeană va fi luată de Ursula von der Leyen, care trebuie să echilibreze genul, partidele politice și distribuția geografică. Liderii europeni negociază activ pentru a obține portofolii influente, având în vedere că propunerile pentru funcții importante sunt influențate de cerințele de echilibru de gen. Țările care trimit femei pentru funcția de comisar beneficiază de un avantaj considerabil, având în vedere dificultatea de a găsi suficiente candidate potrivite pentru toate posturile disponibile.

În plus, von der Leyen a subliniat că dorește să numească comisari care sunt nu doar experimentați, dar și competenți, preferabil cu o experiență executivă relevantă din țările lor de origine. Această cerință reflectă dorința sa de a asigura că noua Comisie Europeană va fi condusă de persoane cu o pregătire solidă și abilități de leadership demonstrabile, care pot contribui eficient la îndeplinirea obiectivelor UE.

Oficialii UE speră ca noua Comisie Europeană să poată fi în funcţie până la 1 noiembrie.

Până la sfârșitul lunii august, capitalele europene trebuie să trimită propunerile pentru funcțiile de comisari europeni. Ursula von der Leyen va începe interviurile cu candidații în a doua jumătate a lunii august, având în vedere obiectivul de a menține un echilibru de gen în Comisia Europeană, așa cum a reușit în 2019. Astfel, liderii europeni sunt solicitați să trimită un bărbat și o femeie pentru fiecare funcție de comisar, pentru a respecta aceste criterii.

În paralel, von der Leyen va stabili temele și orientările politice pentru noii comisari, pe baza planurilor sale pentru următorii cinci ani, care vor fi reflectate în scrisorile de misiune. După finalizarea acestei etape, Parlamentul European va evalua candidații prin audieri care vor avea loc în septembrie și octombrie. Parlamentul are autoritatea de a respinge candidaturile, ceea ce obligă țările respective să propună alți candidați. În trecut, au existat cazuri de respingere a unor candidați, cum ar fi cei din Franța, România și Ungaria în 2019.