Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunțat că sistemul de monitorizare cu brățări electronice a devenit operațional în mai multe județe din țară. Autoritățile au precizat că protecția este pe primul loc.
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunțat că sistemul de monitorizare cu brățări electronice a devenit operațional în mai multe zone din România. Operaționalizarea va fi în trei etape, determinate prin raportare la cazurile de aplicare și la aria teritorială la nivelul căreia urmează să fie operaționalizat sistemul.
În prima etapă, 2022 – 2023, acesta va fi implementat la nivelul municipiului București și al județelor Iași, Mureș și Vrancea, în a doua etapă, în anul 2024, la nivelul județelor Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Covasna, Giurgiu, Galați, Harghita, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Prahova, Sibiu, Satu-Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui și Vâlcea, iar în a treia etapă, în anul 2025, la nivelul unităților administrativ-teritoriale din județele amintite și la nivelul județelor Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș și Tulcea.
Mesajul MAI
„Utilizarea sistemelor electronice permite o creștere a gradului de asigurare a măsurilor de protecție a drepturilor persoanelor protejate, dar nu reprezintă o măsură de constrângere, ci o metodă de monitorizare/supraveghere, care permite urmărirea modului de respectare a măsurilor dispuse în cadrul unor proceduri judiciare. Utilizarea acestor sisteme nu echivalează cu protecția integrității fizice a persoanelor protejate, însă permite adoptarea unor măsuri pentru prevenirea și contracararea unui eventual contact fizic între victima violenței domestice și agresor, sau pe viitor, respectarea regulilor impuse de executarea măsurii arestului la domiciliu și a supravegherii la distanță”, arată reprezentanții MAI.
Oficialii MAI au mai declarat că monitorizarea se va face automat și că doar ei vor cunoaște identitatea persoanei supravegheate și a persoanei/persoanelor protejate, care poartă dispozitivele electronice.
„Pentru monitorizarea electronică sunt stabilite roluri clare, reguli și proceduri de monitorizare, alertare și intervenție, prin partajarea informațiilor, astfel încât, în cadrul monitorizării, să nu fie cunoscute datele purtătorilor dispozitivelor de supraveghere, ci doar identificatoarele (ID-urile) acestor dispozitive, prin eliminarea intervenției umane, acolo unde este posibil, și înlocuirea acesteia cu reguli obiective. După introducerea în sistem a semnalării, organul de supraveghere nu va avea acces la datele de localizare ale celui care poartă dispozitivul electronic. Numai în măsura în care va fi generată o alertă (ce notifică încălcarea unei reguli stabilite) va fi posibilă asocierea identificatorului dispozitivului cu datele cu caracter personal existente în cazul de monitorizare, prin preluarea, în mod automat, odată cu generarea alertei și transmiterea acestora, împreună cu alte date de intervenție, către dispeceratul S.I.M.E. și S.N.U.A.U. 112 și astfel, către cel mai apropiat organ de ordine publică, pentru intervenție”, susține MAI.
Această brățară va fi pusă la gleznă sau mână, iar oamenii legii vor afla dacă persoana respectivă a părăsit imobilul sau dacă a depășit perimetrul stabilit (zona de incluziune), potrivit A3.