International
Norvegienii comemorează un an de la sângeroasele atentate teroriste comise de Anders Breivik | VIDEO
La un an de la cele mai sângeroase atacuri comise pe teritoriul său de la cel de-al doilea război mondial, Norvegia va comemora, azi, uciderea a 77 de persoane în atacurile sângeroase comise de Anders Behring Breivik.
UPDATE: Premierul Jens Stoltenberg a declarat, azi, că a fost un an foarte greu pentru toţi norvegienii. "Nu a trecut nicio zi fără să ne amintim de tragedie. Bombele şi gloanţele erau menite să schimbe Norvegia.Dar poporul norvegian a răspuns prin îmbrăţişarea valorilor noastre comune", a precizat prim-ministrul. "Haideţi să-i onorăm pe cei decedaţi prin a fi fericiţi pentru viaţa pe care au avut-o şi pentru viaţa noastră", a adăugat oficialul de la Oslo. Bilanţul de acum un an: 77 de morţi şi 242 de răniţi La 22 iulie 2011, extremistul de dreapta a plasat o bombă în apropierea sediului guvernului din Oslo, atac soldat cu opt morţi, apoi a deschis focul la o reuniune a tinerilor laburişti aflaţi într-o tabără pe insula Utoeya, făcând alte 69 de victime.
Pentru a comemora un an de la mascru, norvegienii vor organiza o ceremonie de depunere de jerbe, în locurile în care au fost comise atacurile, vor avea loc slujbe religioase pe teritoriul ţării precum şi un concert în apropiere de primăria din Oslo.
Premierul Jens Stoltenberg urmează să participe la o slujbă ce va avea loc la catedrala din Oslo, alături de familia regală, şi va rosti un discurs despre masacrul din Utoeya în faţa tinerilor laburişti. Fără naivitate Chiar după carnagiu, liderul laburist a promis "mai multă democraţie şi deschidere, dar fără naivitate". Prin cuvintele sale, Stoltenberg a dat tonul la o reacţie naţională în faţa catastrofei. El a evitat astfel ca atmosfera să devină agresivă şi amprentată de setea de răzbunare, a remarcat un comentator al ziarului norvegian Aftenposten.
Exceptând câteva măsuri ca propuneri de amendamente legislative şi o protecţie crescută a personalităţilor politice şi a instituţiilor de stat, Norvegia nu a schimbat politica de securitate. Încă se mai văd vehicule parcate chiar în faţa intrării în Parlament.
"Norvegia nu s-a schimbat", apreciază Trond Henry Blattmann, preşedinte al grupului de sprijin pentru familiile victimelor şi care el însuşi şi-a pierdut un fiu în masacrul de pe insula Utoeya. "Dar sper ca, totuşi, comisia din 22 iulie să inspire câteva schimbări, ca de exemplu o ameliorare a supravegherii pe internet şi o monitorizare mai îndeaproape a extremei drepte pentru a preveni viitoare atacuri", a declarat el. Creată de guvern pentru a trage învăţăminte din masacru, această comisie formată din 10 membri urmează să-şi prezinte concluziile în 13 august. Mai multă deschidere
"Nu se poate, oricum, să se construiască vreodată bariere suficient de înalte pentru a ne proteja total", a subliniat Henry Blattmann. Supravieţuitorii atacului din Utoeya au părerile diferite. Unul dintre ei, Bjoern Ihler, a apreciat că extremiştii trebuie să aibă un cuvânt de spus pentru a nu intra în clandestinitate. "După atacuri, s-a promis mai multă deschidere. Fiecare, deci, trebuie să poată să-şi exprime opiniile, chiar extremiste. Cei care gândesc acest lucru, trebuie să poată critica imigraţia fără să fie asociaţi cu 22 iulie", a explicat tânărul laburist. Autorul masacrului, Breivik, al cărui proces la tribunalul din Oslo s-a încheiat luna trecută, aşteaptă verdictul. Principalul semn de întrebare se referă la responsabilitatea sa penală: extremistul de 33 de ani va fi condamnat la închisoare aşa cum solicită apărarea sau va fi internat într-un centru de psihiatrie, cum solicită Parchetul? Verdictul urmează să fie dat la 24 august. <iframe src="http://www.youtube.com/embed/kaKkNOJYoFM" frameborder="0" height="315" width="560"></iframe>
Recomandările noastre
