Până în urmă cu doi ani, autoritățile norvegiene se gândeau serios să reducă gradual producția de gaz natural și petrol din cel puțin trei rațiuni: conservarea resurselor fosile rămase, protecția mediului în zonele de exploatare și reducerea efectelor încălzirii globale.

Agresiunea Rusiei asupra Ucrainei - o adevărată răsturnare a realității actuale și viitoare nu doar în domeniul energiei consumată în Europa - a schimbat optica celor de la Oslo privind exploatarea și exportul combustibililor fosili. În 2022, Norvegia a luat locul Rusiei ca principal furnizor de gaz în Uniunea Europeană iar prețurile au crescut vertiginos din cauza cererii extrem de mari și reducerii până la anulare  a livrărilor rusești spre vest. Profitul celor din țara fiordurilor a crescut de câteva ori în câteva luni. 

Cămașa cu miros de gaz este mai aproape de piele decât haina ,,verde’’

O recentă analiză a asociației industriale Offshore Norge - grupează societățile cu activitate pe segmentul combustibililor fosili în largul coastelor norvegiene - arată că investițiile în petrol și gaz vor avea un ,,vârf’’ în 2024 datorită facilităților fiscale acordate de guvern după pandemia Covid-19 și cererii continue și în creștere, la export. Se vor menține la cote ridicate până în 2030 după care cantitățile exploatate vor scădea într-un ritm invers celui actual. Dar până atunci mai este ceva timp iar nevoia europeană se consolidează rapid și în creștere, precum cotele apelor Dunării când plouă în Europa centrală. Ca și prețurile, de altfel... 

Norvegienii au înțeles că resursele lor sunt în măsură să contribuie la securitatea energetică a Europei, iar câștigurile vor fi pe măsură. Încălzirea globală nu mai este o problemă de mare urgență, iar rezolvarea ei poate fi transferată generațiilor viitoare. Câteva fracțiuni de grad în plus nu contează pentru o țară care, cel puțin în nord, se confruntă cu temperaturi polare în multe luni ale anului.

Norvegia asigură securitatea energetică în nordul Europei

La mijlocul lunii ianuarie, guvernul norvegian a acordat 62 de licențe de cercetare și exploatare unor societăți specializate - 24 la număr, norvegiene și străine - pentru acțiuni în mările Barents (8), Norvegiei (25) și Nordului(29). Între beneficiari se numără marile grupuri autohtone, Equinor și Aker BP, alături de Total Energies (Franța) și Shell (Marea Britanie). Este vorba despre cel mai mare număr de licențe eliberate de executivul de la Oslo în ultimii cinci ani.

În 2022, de exemplu, au fost atribuite ,,doar’’ 47 de concesiuni. Dincolo de orice comentariu speculativ privind detaliile financiare ale chestiunii în discuție, decizia guvernului este ,,o garanție a faptului că Norvegia va rămâne un furnizor stabil de energie al Europei’’ după cum declara ministrul de resort, Ferjie Aasland. Natural, manevra executivului nu a fost pe placul ,,verzilor’’ norvegieni încurajați de angajamentul participanților la COP28 din Dubai (noiembrie/decembrie 2023), privind reducerea emanațiilor de CO2 prin ,,decarbonizarea’’ planetei. Am abordat acest subiect, pe segmentul său nuclear, în ultimele două articole apărute în publicația noastră.

De la COP28-Dubai la domnișoara Thunberg

,,În Dubai - declara recent Truls Gulowsen, liderul secțiunii norvegiene a organizației Friends of the Earth (Prietenii planetei Pământ) - s-a decis reducerea consumului de combustibili fosili dar Norvegia face exact invers’’. Dar domnul Goluwsen nu are cuvânt în țara sa. Este un fel de rudă de la țară a Gretei Thurnberg din vecina Suedie. Domișoara suedeză are o întreagă istorie cu autoritățile norvegiene. Anul trecut a fost arestată pentru participarea la o demonstrație împotriva înființării unor parcuri eoliene în nordul țării, în regiunile locuite de populația sami. Instalațiile ar fi afectat fermele de creștere a renilor, principala sursă de existență a membrilor comunității respective. În 2021, a acuzat-o de ,,incoerență’’ pe prietena sa Erna Solberg - șeful executivului norvegian de atunci - pentru autorizarea deschiderii unor noi exploatări de gaz și petrol. Banii nu au miros ... nici de gaz nici petrol.

Germania și-a adjudecat partea leului din gazul norvegian

Industria petrolului și gazului - dezvoltată începând cu anii ‘70 ai secolului trecut - este sectorul de importanță capitală al economiei norvegiene. Equinor este societatea cu cel mai mare volum de producție și este controlată în proporție de 67% de stat. Lungimea totală a conductelor de gaz și petrol care unesc exploatările marine de continent și cele spre malul de sud-est al Mării Nordului, se apropie de 9000 km. Între cele din urmă se numără Europipe și Norpipe care leagă platformele marine direct cu Germania, cel mai important client al Norvegiei.

Întreruperea aprovizionării cu gaz rusesc în septembrie 2022 - după explozia gazoductelor Nordstream, care legau malul rusesc al Golfului Finic de coasta de nord a Germaniei - a anulat practic relația Berlinului cu Moscova pe segmentul energetic, consolidând, în schimb, relația Oslo-Berlin pe același segment. La fel s-a întâmplat și cu relația Oslo-Varșovia după inaugurarea, în 2023, a conductei submarine Balticpipe: Marea Nordului-Danemarca-Marea Baltică-vestul Poloniei.

,,Germania și Norvegia sunt parteneri energetici de când a început exportul de gaz norvegian, acum 45 de ani’’ - declara, la 30 noiembrie 2023, Helge Haugane, vicepreședintele Equinor Gas&Power, cu prilejul semnării unui acord pe 5 ani între societatea menționată și grupul RWE, principala companie energetică germană. ,,Gazul norvegian, a adăugat Haugane, este un factor important pentru securitatea și tranziția energetică a Germaniei’’. De această dată, ambientaliștii au tăcut. Și germanii și norvegienii. Când ai 16°-17° în casă, la școală și chiar la spital, nu-ți mai vine să ieși pe stradă pentru a sprijini ,,energia verde’’ sau pe ecologiști în alegerile europene, care sunt aproape. 

Pentru Berlin, hidrogenul rămâne combustibilul viitorului

Din februarie 2022, au crescut și importurile germane de gln (gaz natural lichefiat) din Norvegia și Statele Unite. În decembrie 2023, compania de stat germană SEPE și Equinor au semnat noi acorduri privind importul de gaz norvegian pe 10 ani. Opțional, secietatea germană va importa și hidrogen începând cu 2029 cu posibilitatea prelungirii înțelegerii până în 2060. Această prevedere arată că în ciuda tuturor opreliștilor - unele generate de decizii proprii, cum ar fi renunțarea la cărbune și energie nucleară, iar altele de situația regională europeană după 24 februarie 2022 - statul german nu renunță la proiectul privind utilizarea hidrogenului drept combustibil. Chiar dacă acum are nevoie de gazul și petrolul din Norvegia, Berlinul pregătește trecerea la hidrogen garantându-și, prin import dacă va fi cazul, cantitățile necesare pentru deceniile viitoare. Deocamdată se retehnologizează centralele pe gaz dar de maniera în care va fi posibilă tehnic convertirea lor în centrale pe hidrogen. Calculele arată că ,,minimul istoric’’ al producției germane de energie va fi în perioada 2031-2032, nu atât ca valoare absolută cât în comparație cu necesitățile de consum.

Notă. SEFE - Security Energy for Europe - este fosta filială germană a Gazprom - Gazprom Germania - naționalizată în 2022. Primul angajament comercial al SEFE a fost un contract de gaz lichefiat importat din Statele Unite.