Restricţiile de zbor impuse din cauza norului de cenuşă vulcanică i-ar putea împiedica pe miniştrii de finanţe din cele mai puternice 20 de state ale lumii (G20) să ajungă la summitul de la Washington, unde se va discuta introducerea a două noi taxe în sistemul bancar, dintre care una pe profituri.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a fost însărcinat de liderii celor mai puternice economii la nivel mondial să găsească o metodă prin care băncile şi alte instituţii financiare să „răsplătească societăţile în care operează”.

Una dintre variantele propuse este impunerea unei taxe, care ar urma să fie oprită din profitul obţinut de bănci. Sumele colectate ar trebui virate către un fond special, care să finanţeze viitoarele planuri de salvare a unor giganţi financiari.

Taxa pe profit, plătită din comisioane

FMI s-a achitat de sarcina primită şi a propus introducerea a două noi taxe în sistemul bancar, din care una va fi fixă, iar cealaltă va fi calculată în funcţie de profiturile băncilor, potrivit unui raport destinat statelor G20, preluat de Reuters. Raportul a fost bine primit de ministrul britanic al Finanţelor, Alistair Darling, însă a fost criticat de grupurile de lobby din industria bancară. Acestea au arătat că noile taxe ar putea afecta competitivitatea de pe piaţa financiară-bancară.

Bancherii mai spun că veniturile instituţiilor pe care le conduc au fost afectate de criză, astfel că nu îşi permit să mai plătească noi taxe.

În plus, există voci care susţin că, oricum, bancherii nu vor avea de suferit, deoarece vor acoperi banii plătiţi în contul noilor taxe prin majorarea comisioanelor. Restricţii de zbor

Introducerea noii taxe ar putea fi întârziată. Pe de o parte, miniştrii de finanţe din Uniunea Europeană nu au reuşit să ajungă la un consens cu privire la aceste chestiuni. Pe de altă parte, extinderea norului de cenuşă vulcanică ar putea conduce la impunerea unor noi restricţii de zbor. Astfel, miniştrii de finanţe din G20 ar putea să nu ajungă la Washington.

Totuşi, şefii celor mai puternice economii ale lumii ar putea apela la o metodă intens uzitată în ultima perioadă şi anume videoconferinţele. De exemplu, decizia acordării unui împrumut stand-by Greciei în valoare de 45 de miliarde de euro a fost luată în cadrul unei videoconferinţe a miniştrilor de finanţe din statele care au adoptat euro şi a reprezentanţilor FMI.

Întâlnirea de la Washington, la care participă şi reprezentanţi ai FMI şi ai Băncii Mondiale, precede summit-ul G20 din 26-27 iunie, de la Toronto.

Pro şi contra

Gordon Brown a propus instituirea taxei pe profit şi a primit susţinerea Franţei şi a Germaniei. Canadienii însă nu sunt de acord cu ceea ce criticii numesc „suprataxarea băncilor”.

Nici preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean Claude Trichet, nu priveşte cu ochi buni această măsură. Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, nu a formulat un punct de vedere clar, dar a precizat că sunt necesare măsuri care să conducă la restabilirea încrederii consumatorilor în sistemul financiar-bancar.