Potrivit unui raport de marți al serviciilor americane de informații, președintele rus Vladimir Putin și alți înalți oficiali de la Moscova au căutat să influențeze alegerile din 2020, difuzând informații false despre Joe Biden prin intermediul unor personaje importante, unele fiind apropiate fostului președinte Donald Trump.

Noi tensiuni în relaţiile SUA-Rusia. Raportul nu precizează numele persoanelor, dar se pare că face referire, printre alții, la Rudolf W. Giuliani, avocatul personal de atunci al lui Trump, ale cărui întâlniri repetate cu un presupus agent rus au intrat în atenția oficialilor americani.

Atât Rusia, cât și Iranul au căutat să influențeze alegerile, după cum se arată în raportul difuzat de Biroul Directorului pentru Informații Naționale. Dar raportul afirmă că un al treilea adversar important, China, nu a încercat să facă asta, afirmația contrazicând astfel o serie de ipoteze ale Administrației Trump legate de activitatea Beijingului de anul trecut.

Documentul recent dezvăluit, primul raport al guvernului american pe această temă după alegerile din noiembrie, susține că niciun guvern străin nu a încercat să schimbe rezultatul alegerilor – declarație care vine astfel în sprijinul unor estimări anterioare ale oficialilor americani.

Raportul confirmă majoritatea rapoartelor similare de anul trecut, potrivit cărora niciun guvern străin nu a dus o campanie de o asemenea amploare încât să-i influențeze pe alegătorii amricani, așa cum s-a încercat în 2016, prin piratarea și difuzarea unor mesaje email ale Partidului Democrat, prin difuzarea unor anunțuri dușmănoase în mediile de socializare și prin eforturi susținute de a pirata o serie de portaluri legate de alegeri.

Deși dezinformarea și amestecul din străinătate au reprezentat o îngrijorare majoră  în timpul campaniei din 2020, eforturile de pe plan intern de perturbare a cursei electorale – inclusiv cele depuse de Trump și de aliații săi – s-au dovedit a fi de o mult mai mare importanță.

„Influența malefică a străinătății rămâne o problemă constantă pentru țara noastră”, a declarat directorul serviciului, Avril Haines. “Eforturile depuse de adversarii americani caută să adâncească vrajba și să submineze încrederea în instituțiile noastre democratice”.

Într-adevăr, Rusia a depus o serie de eforturi menite să influențeze rezultatul într-o măsură mai mare comparativ cu oricare altă țară. Și, potrivit documentului, Putin și statul rus au fost cei care au autorizat niște operațiuni menite să submineze campania prezidențială a lui Biden.

Un element-cheie al acestei strategii a fost acela de a-i folosi pe ucrainenii aflați în relații cu serviciile de informații rusești pentru difuzarea unor acuzații nefondate împotriva lui Biden prin presa americană, prin parlamentari și prin niște personalități importante – aluzie evidentă la Giuliani.

De exemplu, serviciile de informații au estimat că Putin “căuta să influențeze” activitatea parlamentarului ucrainean Andrii Derkaci, care a jucat un rol important în difuzarea unor informații dubioase legate de anume cazuri de corupție în care ar fi fost implicat Biden în Ucraina. Giuliani s-a întâlnit cu Derkaci, pe care Statele Unite l-au sancționat considerându-l un agent rus“activ”, atât în Ucraina, cât și în Statele Unite, în 2019 și în 2020, având în vedere că Giuliani încerca să difuzeze  niște materiale care, în opinia sa, l-ar fi afectat pe Biden. Anul trecut, Derkaci a dezvăluit niște inregistrări audio ale unor discuții pe care, în calitate de vicepreședinte, Biden le-ar fi avut cu o serie de oficiali ucraineni din dorința de afla falsele informații puse pe seama sa.

Putin a spus că Rusia nu se amestecă în treburile interne ale SUA și că el nu a căutat să-l ajute pe Trump să fie ales în 2016. Derkaci a susținut că nu se află în slujba niciunui serviciu de informații străin.

Avocatul lui Giuliani nu a răspuns cererii de a comenta afirmațiile.

Pe măsură ce alegerile se apropiau, Moscova a pus un tot mai mare accent pe subminarea candidatului care, în opinia sa, i-ar fi afectat interesele din regiune. În calitate de vicepreședinte, Biden a avut un rol important în politica Administrației Obama față de Ucraina și în privința sprijinului acordat opoziției anti-Putin din Rusia.

Deși Kremlinul se arăta de multă vreme în sprijinul lui Trump, care, printr-o serie de demersuri își exprimase și el sprijinul față de Putin și totodată neîncrederea în propriile sale servicii de informații,  rușii constatau că șansele realegerii sale în lune noiembrie sunt în scădere, drept care, în consecință, „au luat o serie de măsuri”, pregătindu-se în vederea președinției lui Biden, cum ar fi sublinierea faptului că Biden s-ar arăta mai dispus să reia tratativele pe tema controlului armamentului, subliniază raportul.

Cu toate acestea, Moscova își va continua eforturile de influențare a alegerilor pentru a-și atinge obiectivul, respectiv, acela de a slăbi Washingtonul, mai arată raportul.

„Este aproape evident că Moscova consideră amestecul în alegerile din SUA ca pe o ripostă echitabilă în fața unor eventuale demersuri ale Washingtonului și ca pe o șansă de a împușca doi iepuri, respectiv, subminarea poziției SUA la nivel mondial și a influenței deciziilor americane”, subliniază raportul.

Foști oficiali spun că detaliile din raport pe tema felului în care Kremlinul s-a folosit de apropiați ai lui Trump, le erau cunoscute serviciilor de informații la vremea respectivă, dar oficialii s-au ferit să le pomenească numele în declarațiile publice de anul trecut pe tema securității alegerilor, de teamă că astfel vor certifica poveștile difuzate de Trump pe tema unei ‘conspirații a statului din umbră’ care l-ar submina, dar și de teamă că ar prejudicia dovezile, sursele importante și metodele folosite. Ei au vorbit cu condiția de a-și păstra anonimatul, având în vedere că subiectul rămâne în continuare delicat.

Raportul susține că, prin contrast, Iranul a purtat o campanie de influență sub acoperire, menită să reducă șansele realegerii lui Trump.

Deși Moscova și Teheranul preferau candidați diferiți, ambele țări au căutat să submineze încrederea populației în procesul electoral american și să stârnească vrajbă la nivel social.

Toamna trecută, Iranul a manifestat o influență puternică în alegerile din SUA. În decursul unei operațiuni cu un obiectiv clar, hackerii iranieni le-au trimis alegătorilor democrați mesaje de amenințare și mesaje false ca venind din partea orgaanizației de extremă-dreaptă Proud Boys, cerându-le să-și schimbe partidul și să voteze în sprijinul realegerii lui Trump. Aceiași hackeri au difuzat și videoclipuri menite să ilustreze frauda electorală.

În general, aceste eforturi au eșuat, dar ele au demonstrat că și alte țări, nu doar Rusia, vor să intre în joc. Asemenea operațiuni informatice sunt “ieftine, ușor de negat” și nu implică un acces fizic în Statele Unite, mai arată raportul.

Spre deosebire de alte declarații anterioare ale Administrației Biden, noul raport se arată “extrem de convins” de faptul că China “s-a gândit și ea la asta, dar nu a depus eforturi menite să schimbe rezultatul“ alegerilor.

Potrivit raportului, China “a căutat o stabilitate” în relațiile sale cu SUA și nu a considerat că rezultatul alegerilor – chiar dacă ar fi vorba despre o victorie a lui Trump sau despre o victorie a lui Biden – nu ar fi destul de avantajos încât  “China să riște o ripostă“, dacă ar fi prinsă.

Anul trecut, oficiali importanți ai Administrației Trump, printre care directorul de atunci al Biroului Național de Informații, John Raycliffe și consilierul pentru probleme de securitate națională de la acea vreme, Robert C. Brien, dăduseră de înțeles că China ar reprezenta un pericol mai mare comparativ cu Rusia. În ianuarie, Ratcliffe i-a acuzat pe analiștii care lucrează la raportul pe tema alegerilor că nu au reușit să capteze toate obiectivele influenței chineze.

Exprimându-și un punct de vedere care nu se prea regăsește în noul raport, un ofițer al serviciului din sectorul informatic a spus că, într-adevăr, China a depus eeforturi pentru a submina șansele lui Trump de a fi reales, el estimând că unele eforturi de influență ale Beijingului ar fi fost menite să-i afecteze “cel puțin indirect” pe candidați și preferințele electoratului.

Același ofițer, care a coordonat de altfel finalizarea raportului, estima că sunt semne că Beijingul prefera să-l vadă pe Trump învins. Potrivit raportului, în cursul verii, China și-a sporit eforturile menite să prejudicieze candidatura luui Trump, în primul rând, prin mediile de socializare, prin declarații publice și prin presă.

Documentul secret a fost emis de Consiliul Național de Informații, un departament al Biroului Directorului pentru Informații Naționale, cel care prezintă un raport coordonat împreună cu toate serviciile de informații din țară. Raportul a fost cerut printr-un ordin executiv emis în 2018. Versiunea publică a fost aprobată prin lege în 2019.

Articol de Ellen Nakashima în colaborare cu Paaul Sonne

Traducerea: Alexandru Danga