Dezbaterile din dosarul în care fostul şef al CJ Constanţa Nicuşor Constantinescu este acuzat de abuz în serviciu în legătură cu plăţi nelegale către Regia de Drumuri şi Poduri din judeţ vor avea loc în data de 19 aprilie.

Judecătoarea Anamaria Trancă de la Curtea de Apel Bucureşti a stabilit că cercetarea judecătorească s-a încheiat şi le-a pus în vedere apărătorilor tuturor inculpaţilor să fie prezenţi la termenul următor, când cauza se va judeca.

Avocaţii celor 16 inculpaţi – între care şi cel al lui Nicuşor Constantinescu – au încercat, la termenul de marţi, să mai tragă de timp, cerând audierea altor martori, solicitând o „expertiză inter-disciplinară” şi una contabilă, însă judecătoarea a respins toate aceste cereri, considerând că probatoriul de la dosar este suficient. Avocaţii au reuşit să amâne deznodământul dosarului pe fond solicitând re-audierea martorilor din rechizitoriu. Instanţa a trimis citaţii după citaţii în toate colţurile judeţului Constanţa, iar în faţa judecătoareai Anamaria Trancă au compărut, pe parcursul mai multor termene de judecată, de la muncitori zilieri, persoane analfabete şi simpli săteni la directori şi şefi de instituţii.

Nu de puţine ori, citaţiile se întorceau cu menţiunea că martorul nu mai locuieşte la adresa respectivă, iar cel puţin într-un caz cel chemat la Bucureşti la proces plecase la muncă în străinătate. În alte situaţii, martorii au cerut judecătorului să nu mai fie citaţi în procesul lui Nicuşor Constantinescu fie pentru că nu pot da lămuriri relevante în cauză, fie pentru că deja au declarat tot ce ştiau în faţa procurorilor, fie deoarece un drum la Bucureşti le-a pus în pericol locul de muncă.

La termenul de marţi au fost audiaţi doi martori care au dat detalii cu privire la programul de reîmpădurire al judeţului. Fostul manager al Spitalului din Hârşova a declarat că în 2014 Nicuşor Constantinescu a venit în localitate împreună cu „tot staff-ul” şi a asistat la plantarea câtorva pomi în curtea spitalului, dar „împădurirea” s-a rezumat la atât. „Nu am auzit ca în Hârşova să fi fost înfiinţată o pădure de salcâmi şi nu am cunoştinţă ca pe lângă drumurile din zonă să fie perdele forestiere”, a relatat martorul Mihai Adrian, fost manager al spitalului. De altfel, acesta a spus că spitalul avea deja o livadă, unde personalul plantase sălcii, caişi şi piersici.

Florin Georgel Onescu – fost primar al localităţii Lipniţa, inculpat şi el în dosar – a declarat în faţa instanţei că un teren de 80 de hectare a fost dat de Consiliul Local Lipniţa în administrarea CJ Constanţa pentru a fi împădurit cu salcâmi. „Au plantat oamenii din comună, dar nu ştiu cine i-a plătit. O mare parte există şi azi, iar o parte a dispărut din cauza secetei şi a păşunatului”, a relatat acesta.

Întrebat de judecătoare dacă au fost plantaţi şi pomi fructiferi în comună, acesta a răspuns: „Nu, dar ne-au fost daţi pomi ornamentali: tei, platan, tuia. Nu ştiam cui să-i dăm şi ce să facem cu ei. A fost o acţiune a CJ Constanţa când au fost plantaţi aceşti pomi în curtea căminului cultural. Într-o primăvară au fost trimişi de la RAJDP (n.r. – Regia de Drumuri şi Poduri) tuia şi molizi pe care i-am plantat în curtea primăriei şi am dat şi l-a biserică”, a mai spus fostul primar din Lipniţa.

Procurorii îl acuză pe Nicuşor Constantinescu că, în perioada 14 mai - 11 septembrie 2012, a făcut plăţi nelegale de peste 1,2 milioane de lei către Regia Autonomă Judeţeană Drumuri şi Poduri Constanţa, în cadrul proiectului "Caravana estivală a judeţului Constanţa".

Un exemplu prezentat de procurori în rechizitoriu se referă la faptul că, în urma cercetării la faţa locului, s-a stabilit că pe două parcele din comuna Saraiul, unde se afirma că fuseseră înfiinţate perdele de protecţie, nu existau asemenea lucrări. Pe una dintre aceste parcele au fost identificate urmele unei culturi care "nu vegetase niciodată", iar pe cea de-a doua nu au fost identificate nici măcar urme ale unei asemenea perdele.

În realitate, pomii au fost plantaţi în curtea bisericii din comuna Siliştea de către elevi şi de beneficiarii ajutoarelor sociale, şi nu de angajaţii RAJDP Constanţa, susţin procurorii.

Mai mult, într-un alt caz, în oraşul Hârşova, în primăvara anului 2011, s-au primit de la Consiliul Judeţean Constanţa 10.000 de puieţi de salcâm, şi nu 27.000, astfel cum se arată într-un memoriu, care au fost plantaţi de populaţia oraşului, şi nu de către angajaţii RAJDP Constanţa, cum ar fi trebuit să se întâmple.

„În 2012, comunei Ciobanu i-au fost livraţi, de către Consiliul Judeţean Constanţa, 1.500 de pomi fructiferi, care au fost plantaţi în curtea şcolii din localitate, precum şi 25.000 de puieţi de salcâm. Dintre aceştia din urmă, aproximativ 14.000 de bucăţi au fost încredinţaţi unor persoane fizice, care i-au plantat pe terenurile lor, iar restul au fost plantaţi pe drumul dintre Hârşova şi comuna Ciobanu. Aceştia din urmă au fost mâncaţi de animale sau au fost defrişaţi în toamna anului 2012, împreună cu ceilalţi copaci de pe marginea drumului", au mai scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.