Morții și răniții din decembrie 1989 de la Sibiu așteaptă de 30 de ani să li se facă dreptate. „Dosarul Sibiu”, cu peste 700 de victime, zace în arhiva Secției Parchetelor Militare, în ciuda deciziilor CEDO și a înfăptuirii actului de justiție. Plângere penală pe numele procurorilor militari care au trimis Dosarul Revoluția în instanță.

Interviul cu Președintele „Asociației 21 Decembrie 1989”, Teodor Mărieș, apărut în „Evenimentul zilei” din 11 septembrie sub titlul „Secretul lui Augustin Lazăr din Dosarul Revoluției”, se încheia cu promisiunea că vom reveni cu ce s-a întâmplat la Sibiu în zilele Revoluției. Pe 21 decembrie s-a tras încă de dimineață, zi în care avem morți, răniți și reținuți.

Pe 22 decembrie, ca particularitate pentru Sibiu, imediat după anunțul morții g-ralului Milea, armata a tras, a ucis și a rănit revoluționari și nu numai.

Dosarul Sibiu, cu peste 700 de victime, morți, răniți și lipsiți de libertate, zace din 2010, când a fost clasat de fostul șef al secțiilor Parchetelor Militare, generalul Ion Vasilache, în arhivele Secției Parchetelor Militare.

Drept urmare, vinovații nu au fost pedepsiți potrivit legii pentru crime împotriva umanității, victimelor nu li s-a făcut dreptate, iar procurorii dinadins continuă să protejeze criminalii din decembrie 1989.

Pe 6 septembrie, Asociația „21 Decembrie” a depus o sesizare la Inspecția Judiciară împotriva procurorilor de la Secția Parchetelor Militare care, potrivit susținerilor lui Teodor Mărieș au trimis la ICCJ un rechizitoriu incomplet întocmit și nelegal confirmat de către șeful Secției Parchetelor Militare, Gheorghe Cosneanu.

În rechizitoriu, care are doar trei inculpați, Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus, procurorii militari au introdus, complet nelegal, doar o parte din victimele de la Sibiu, respectiv cele care au fost reaudiate la secțiile de poliție. Conform deciziei CEDO din anul 2011, pronunțată in cauza Asociația 21 Decembrie s.a. vs. Romania, toate dosarele privind evenimentele din decembrie 1989 clasate pe motiv ca ar fi intervenit prescripția răspunderii penale trebuiau redeschise.

În 2014, procurorii militari au fost acuzați de CEDO că au manipulat cu bună știință dosarele privind evenimentele din decembrie 1989, inclusiv Dosarul Sibiu, schimbând de mai multe ori încadrările juridice pentru a putea prescrie faptele.

Atunci când organele de anchetă, respectiv procurorii, manipulează încadrarile juridice și astfel favorizează infractorii cu bună știință devin suspecti de comiterea infracțiunii de favorizare a infractorului prevazută în Codul penal. În rechizitoriul înaintat ICCJ în aprilie nu apar decât o parte a celor care au dat ordine, lipsind autorii crimelor, instigatorii și complicii acestora, deși legea spune că orice participant trebuie să răspundă penal.

Cităm din hotărârea CEDO în cauza Asociația 21 Decembrie s.a. vs Romania:

133. Obligaţia procedurală ce decurge din art. 2 cere realizarea unei anchete efective atunci când recurgerea la forţă, în special de către agenţii statului, a dus la uciderea unei persoane. Este vorba de o examinare imediată, completă, imparţială şi profundă a circumstanţelor în care au fost comise crimele, pentru a putea realiza identificarea şi sancţionarea persoanelor răspunzătoare.

134. De asemenea, Curtea reaminteşte că, în cazul în care obstacole sau dificultăţi împiedică evoluţia unei anchete într-o situaţie deosebită, înseamnă că reacţia promptă a autorităţilor este capitală pentru păstrarea încrederii publicului şi adeziunea la statul de drept. Orice carenţă a anchetei care îi slăbeşte capacitatea de stabilire a circumstanţelor speţei sau de identificare a persoanelor răspunzătoare riscă să conducă la concluzia că nu prezintă nivelul de eficienţă necesar.

Menționăm că documentele pe care ne bazăm noile dezvăluiri, inclusiv cele pe care le publicăm, provin din arhiva Asociatiei „21 Decembrie” 1989 primite de la Parchetul General în urma unei Adrese CEDO.

Regimul „Prințișorului”

În luna decembrie,1989 Nicu Ceaușescu, căruia în popor i se spunea „Prințișorul” îndeplinea funcția de prim-secretar al Comitetului Județean Sibiu al PCR. Starea sa de sănătate era profund afectată deoarece suferea de ciroza hepatică cu varice esofagiene, situația sa medicală fiind cunoscută de familie, respectiv cuplul prezidențial Nicolae și Elena Ceaușescu, care au cerut celor mai înalte foruri medicale ale vremii să-l diagnosticheze pe fiul lor și să-i prescrie un regim medicamentos, de alimentație dar și de viata adecvat care să poată să conducă la ameliorarea bolii acestuia.

Din documentele medicale întocmite la acea vreme aflăm că, sub semnătura ministrului Sănătății, ise recomandase: evitarea băuturilor alcoolice sub orice formă; regim alimentar complet, cu evitarea grăsimilor prăjite, a fripturilor și mezelurilor grase, vânatului, condimentelor; repaos, minim 8 ore de somn noaptea.

Era de notorietate printre apropiații din Sibiu ai lui Nicu Ceaușescu că era grav bolnav, că, deși avea interdicție totală să consume alcool, o făcea din plin, fapt care era de natură să-i diminueze capacitățile fizice, dar mai ales psihice în luarea unor decizii mai ales în conditii de stres.

Una din persoanele apropiate acestuia era în acea perioadă Dragomir Aurel, comandant al Garnizoanei Sibiu, care avea cunoștiință de afecțiunile medicale ale acestuia, dar și de faptul că, pe fondul acestora și al consumului exagerat de alcool, capacitatea de decizie a lui Nicu Ceaușescu era cel puțin discutabilă dacă nu chiar de neluat în seama la modul serios.

O vânătoare ratată

În ziua de 17.12.1989, Nicu Ceaușescu împreună cu cei din anturajul său (Dinu Ilie, Pescar Viorel, Stroia Camil, Bodea Ion, Coșa Mirela, Hulpus Ion), au organizat o vânătoare, care însă nu a a mai avut loc deoarece s-au consumat băuturi alcoolice, astfel că Nicu Ceaușescu s-a culcat în mașină.