Curtea de Casație din Franța a confirmat miercuri, 18 decembrie 2024, condamnarea definitivă a fostului președinte Nicolas Sarkozy pentru corupție și trafic de influență. Decizia vine la trei ani după ce Sarkozy a fost condamnat în 2021 la trei ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare și unul sub supraveghere, pedeapsă ce va fi executată prin purtarea unei brățări electronice. Sarkozy devine astfel, primul președinte francez obligat să poarte o brățară electronică.
Contextul acuzațiilor în dosarul Bismut: Mită și trafic de influență
Avocatul său, Patrice Spinosi, a declarat că fostul președinte va contesta hotărârea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), dar a subliniat că acesta respectă decizia instanței franceze. „Nicolas Sarkozy va continua să-și apere nevinovăția prin toate mijloacele legale disponibile”, a precizat Spinosi, conform France 24.
Nicolas Sarkozy, care a condus Franța între 2007 și 2012, a fost găsit vinovat, în acest dosar denumit Bismut, pentru tentativa de a mitui un judecător, Gilbert Azibert, în schimbul unor informații confidențiale despre o anchetă privind finanțarea ilegală a campaniei sale prezidențiale din 2007. Judecătorul Azibert, implicat în acest caz, a primit și el o condamnare pentru corupție și trafic de influență.
Instanța a concluzionat că Sarkozy ar fi oferit sprijin pentru obținerea unui post prestigios în Monaco pentru Azibert, în schimbul acestor informații. Sarkozy a respins acuzațiile, susținând că nu a comis nicio ilegalitate.
Nicolas Sarkozy mai are două procese de corupție, pe rol
Sarkozy nu scapă însă de problemele juridice, care l-au însoțit de la terminarea mandatului său. În 2025, el urmează să fie judecat în alte două dosare, primul vizând finanțarea în exces a campaniei sale electorale, un al doilea ce vizează utilizarea presupuselor fonduri libiene în campania sa prezidențială din 2007. Dacă va fi găsit vinovat, pedeapsa ar putea ajunge până la 10 ani de închisoare.
Nicolas Sarkozy și Muammar Gaddafi la Palais Elysee, Paris, France, 12 decembrie 2007. Foto: Arhiva EVZ
În ciuda problemelor sale juridice, Sarkozy continuă să se bucure de o influență și popularitate considerabile în politica franceză, iar președintele Emmanuel Macron , nu de puține ori și-a aplecat urechea la sfaturile sale. Totuși, la începutul acestei luni, Sarkozy ar fi purtat discuții la Elysee în încercarea de a-l convinge pe Macron să nu-l numească pe veteranul centrist Francois Bayrou ca prim-ministru, conform unor surse care au declarat pentru AFP.
După o lungă ezitare, Macron a mers înainte și l-a numit pe Bayrou. Este cunoscut că fostul președinte îl disprețuiește pe actualul prim-ministru.
Sarkozy este al doilea președinte al Franței condamnat pentru corupție, după Jacques Chirac, care a fost găsit vinovat în 2011. Decizia Curții de Casație subliniază hotărârea justiției franceze de a sancționa ferm corupția la cel mai înalt nivel al politicii.