Miercuri, Nicolae Ciucă a participat la evenimentul de lansare al candidaților PNL din județul Ialomița. În cadrul acestuia, liderul liberalilor a dorit să puncteze o serie de subiecte importante precum dezvoltarea comunelor, subvențiile, dar și dorința de dezvoltare a comunelor.

Nicolae Ciucă: „Eu nu am să vorbesc de agricultură”

Un prim subiect abordat de liderul PNL în cadrul discursului său s-a concentrat asupra importanței subvențiilor pentru agricultori și a implicării Partidului Național Liberal în dezvoltarea comunităților:

„De regulă, când vine vorba despre Ialomiţa, despre Bărăgan, toată lumea vorbeşte despre agricultură. Eu nu am să vorbesc de agricultură, pentru că, cu certitudine, o face mai bine decât mine, domnul secretar de stat la Agricultură, Costin Telehuţ, şi şi-a făcut datoria cum se cuvine pentru tot ceea ce înseamnă relevanţa, importanţa şi semnificaţia domeniului agricol pentru ţara noastră. Din păcate, atunci când vine vorba de agricultură, se vorbeşte foarte mult despre subvenţii. Subvenţiile pentru România sunt cât se poate de consistente şi ele vin de la Uniunea Europeană.

De aceea vreau să spun că mulţi politicieni vin şi vorbesc despre agricultură şi subvenţiile din agricultură, pentru că vorbeşte de banii pe care îi primeşti din altă parte, nu de banii pe care îi produci şi cu care vrei să vii să sprijini un domeniu, cu adevărat, şi să te implici într-un domeniu care înseamnă cu mult mai mult decât producţia de materie primă. PNL nu a făcut altceva decât să promoveze oameni competenţi, oameni dedicaţi, oameni care au făcut ceva în viaţa lor profesională şi sunt în măsură să facă ceva pentru comunitate. Asta înseamnă dezvoltare”, a afirmat Nicolae Ciucă, miercuri, în faţa liberalilor de la PNL Ialomiţa, la evenimentul de lansare a candidaţilor la alegerile locale.

Viscol pe 26 și 27 decembrie. Harta cu zonele îngropate de zăpadă

Noii miniștri, audiați în ritm accelerat. A început votul de învestitură, în plen

„PIB la nivelul judeţului Ialomiţa este 13,3 miliarde, ceea ce reprezintă 0,8% din valoarea totală a PIB la nivel naţional”

„PIB la nivelul judeţului Ialomiţa este 13,3 miliarde, ceea ce reprezintă 0,8% din valoarea totală a PIB la nivel naţional. PIB pe cap de locuitor este de 10.855 de euro cu 35,3% mai mic decât media valorii PIB pe cap de locuitor la nivel naţional. Salariu mediu net este de 3,554 lei, cu aproximativ 18% mai mic decât media la nivel naţional, iar valoarea cumulată a cifrei de afaceri a primelor 10 firme din judeţul Ialomiţa este de 4,9 miliarde lei. Pornind de la aceste cifre, oameni buni, nu vreau decât să vin să subliniez ceea ce a făcut primarul Dragoş Soare la Slobozia şi ceea ce au trecut fiecare dintre ceilalţi doi candidaţi, şi doamna Martinescu la Urziceni şi doamna Barcari la Feteşti şi toţi ceilalţi primari de oraşe, de comune, în sensul în care să urmărească dezvoltarea a tot ceea ce înseamnă infrastructură şi să pună în valoare potenţialul judeţului Ialomiţa”, a mai spus liderul PNL.

Nicolae Ciucă l-a elogiat pe primarul din Slobozia, Dragoș Soare, menționând că acesta a semnat contracte pentru proiecte care vizează dezvoltarea orașului în valoare de 100 de milioane de euro.

„Eu nu cred că în această sală, în acest judeţ, în oraşele şi comunele dvs, nu există acea dorinţă de dezvoltare, pentru că până la urmă este vorba de dezvoltare economică, care se face prin creativitate şi iniţiativă.

Rolul nostru aici, candidaţii filialei PNL Ialomiţa este acela de a face în aşa fel încât să venim cu acele soluţii prin care, aşa cum a făcut domnul primar Soare care a reuşit să investeasc, până acum, dacă nu mă înşel, 40 milioane euro în dezvoltarea învăţământului. A semnat contracte care vizează şi alte obiective de dezvoltare în municipiul Slobozia şi valoarea totală a proiectelor dvs, dacă nu mă înşel, este de 100 milioane euro. Asta înseamnă dezvoltare liberală. Asta înseamnă să avem un om care este dedicat comunităţii, care vrea să schimbe”, a completat Nicolae Ciucă.

Cum l-a inspirat serialul „Las Fierbinți” pe Nicolae Ciucă

Liderul liberalilor a menționat sitcomul „Las Fierbinți” și a explicat că inițial nu urmărea serialul din cauza conținutului său dureros. El a subliniat că în acest sitcom nu sunt parodiate cetățenii din acel loc, viața rurală sau satul în sine, ci clasa politică, politica făcută la nivelul comunelor, în localități care au rămas mult sub nivelul de dezvoltare dorit.

„Pornind de la acele cifre ca să putem să avem valoare adăugată, să putem să avem dezvoltare, Slobozia, Urziceni, Feteşti, Fierbinţi, de ce nu, Dridu şi nu e o glumă. Sunt om de la ţară. Vă spun că iniţial nu mă uitam la filmul acela (Las Fierbinţi – n.r.), mă deranja că mi se părea că prea mult duce în derizoriu viaţa de la ţară, din satul românesc. Ulterior, din păcate, l-am urmărit coerent pentru că prezenta oarecum o realitate şi asta este dureros, pentru că am ajuns să parodiem.

Doar că diferenţa acolo este că nu a fost parodiată viaţa la ţară şi viaţa la sat, acolo a fost şi este parodiată politica făcută la nivelul comunelor, la nivelul unor localităţi care au rămas sub un nivel de dezvoltare, mult sub nivelul aşteptărilor. Atunci cred că este foarte important să revenim la toate aceste oraşe, comune, pe care le-am enumerat, inclusiv Fierbinţi, inclusiv Dridu, parodiate cum spuneam în film, dar nu localităţile şi nu cetăţenii. Ca să fiu foarte clar înţeles şi modul cum se face politică acolo este un semnal pentru toată ţară să nu se mai întâmple chestiunea aceasta”, a povestit Ciucă.

„De ce la Slobozia, la Feteşti sau la Alexeni nu poate să existe hub de start up, de ce nu se pot dezvolta centre de inovare?”, s-a mai întrebat preşedintele PNL.

„Există suficientă resursă umană, suficientă creativitate. Românii sunt mintoşi. Trebuie doar să li se creeze cadrul general pe care să îşi pună în valoare creativitatea şi iniţiativa. Trebuie să facem politică cu oameni, pentru oameni, în secolul 21. Acesta e rolul pe care eu îl văd pentru fiecare dintre cei care astăzi stau pe scenă în faţa dumneavoastră. Toate administraţiile liberale din România cumulat au peste 52% din valoarea fondurilor europene care au intrat în România. Când vine vorba de bani, şi foarte bine s-a spus aici, că unii edili vin şi spun că au reuşit să facă sisteme de canalizare, sisteme de apă, drumuri, în unele localităţi s-au dezvoltat reţelele de gaze”, a conchis Ciucă.