Nicolae Ceauşescu în lagăr, Elena Ceauşescu la un bal UTC, părinţii dictatorului şi cele mai rare poze cu atmosfera din familia Ceauşescu.

Acestea sunt imaginile pe care le conţine o galerie foto de arhivă, puţin cunoscută publicului.

Fototeca.iiccr.ro conţine unele dintre cele mai rare imagini cu Nicolae Ceauşescu şi familia acestuia.

Printre fotografiile celebre este prezentă şi aceea în care fostul dictator apare arestat în lagărul de internaţi politici de la Târgu Jiu (n.r. - aug. 1943 – 23 aug. 1944).

În colajul foto mai apar părinţii lui Ceauşescu, Andruţă şi Alexandrina, dar şi Elena Ceauşescu alături de fraţii ei, cu ocazia unui bal organizat de UTC (Uniunea Tineretului Comunist ).

De asemenea, atmosfera existentă în familia Ceauşescu în momentele de relaxare, este surprinsă în fotografiile de arhivă.

Apogeul politic al lui Ceauşescu

În noaptea de 20/21 august 1969, 2.000 de tancuri sovietice şi 200.000 de trupe, majoritatea sovietice, dar asistate de militari din Bulgaria, Polonia, Ungaria şi RDG, au invadat Cehoslovacia pentru a pune capăt refomelor democratice iniţiate de autorităţile de la Praga. România şi Albania au fost singurele ţări din Pactul de la Varşovia care nu au trimis trupe alături de ruşi. Astfel, România îşi proclama, în termenii de atunci, independenţa în raport cu conducerea de la Moscova, după ce, în 1964, printr-o cunoscută declaraţie, Bucureştiul semnala neutralitatea în disputa dintre liderii de atunci ai comunismului.  

Fluturaşi în româneşte la Praga

Evenimentele de la Praga i-au luat prin surprindere pe liderii comunişti de la Bucureşti. Asta cu toate că Ceauşescu fusese într-o vizită „de lucru“, la Praga, la 15 august 1968, cu doar câteva zile înainte de invazie, şi la doar câteva zile după ce Iosip Broz Tito, liderul iugoslav, făcuse acelaşi gest.

Serviciile de informaţii militare l-au informat pe Ceauşescu că la graniţa României au fost semnalate importante contingente de trupe sovietice şi bulgare. Fostul ambasador rus la Washington Anatoli Dobranin susţine în memoriile sale că, pe 23 august 1968, ar fi fost întrebat de către Dean Rusk, secretarul de stat al SUA, dacă urmează şi România. Americanii primisera informaţii potrivit cărora au loc mişcări de trupe la frontiera României şi circulau zvonuri că Uniunea Sovietică va invada România şi că face schimbări pentru înlocuirea lui Nicolae Ceauşescu din postul de secretar general al Partidului.

La 28 august, în cursul unei noi întrevederi, Rusk i-a comunicat lui Dobranin că guvernul american avea informaţii despre concentră rile de trupe sovietice la frontiera cu România precum şi alte indicii despre o invazie iminentă. În urma acestui avertisment, la 31 august, Dobranin i-a comunicat lui Rusk că informaţiile privind intenţiile URSS de a invada România erau lipsite de temei. Panica lui Ceuşescu care era îngrozit că ruşii i-ar putea pregăti ceva asemănător a sporit când ambasada de la Praga a anunţat că, în capitala Cehoslovaciei, fuseseră răspândiţi de către sovietici fluturaşi în limba română prin care populaţia era îndemnată la calm. 

Dacă s-a urmărit un efect psihologic sau a fost efectiv o gafă, rămâne să ne lămurească arhivele deocamdată impenetrabile ale Kremlinului. În România au apărut imediat după 1968 broşuri în care cetăţenii erau învăţaţi cum să se comporte în cazul unui atac extern, iar Ministerul Apărării Naţionale va înfiinţa primul nucleu de luptă psihologică. Mai mult, la 27-28 decembrie, în sesiunea Marii Adunări Naţionale se adopta Legea privind organizarea apărării naţionale a României.

Apogeul lui Ceauşescu

Nicolae Ceauşescu a decis să condamne invazia din Cehoslovacia în cadrul unui miting popular, în Piaţa Palatului, la 21 august 1968, care i-a adus un imens sprijin popular şi un mare prestigiu internaţional.   

Dragi tovarăşi. Cetăţeni ai Ţării Româneşti. Pătrunderea trupelor celor 5 ţări socialiste în Cehoslovacia constituie o mare greşeală şi o primejdie gravă pentru pacea în Europa, pentru soarta socialismului în lume! Este de neconceput în lumea de astăzi, cînd popoarele se ridică la luptă pentru a-şi apăra independenţa naţională, pentru egalitate în drepturi, ca un stat socialist, ca state socialiste să încalce libertatea şi independenţa unui alt stat (aplauze). Nu există nici o justificare şi nu poate fi acceptat nici un motiv pentru a admite, pentru o clipă, numai ideea intervenţiei militare în treburile unui stat socialist (aplauze). Delegaţia noastră de partid şi de stat care a vizitat săptămîna trecută Cehoslovacia s-a convins că poporul cehoslovac, că partidul comunist cehoslovac, clasa muncitoare cehoslovacă, bătrîni, femei, tineri, în unanimitate sprijină conducerea partidului şi statului pentru a asigura triumful socialismului în Cehoslovacia (aplauze). Problema alegerii căilor de construcţie socialistă este o problemă a fiecărui partid, a fiecărui stat, a fiecărui popor. Nimeni nu se poate erija în sfătuitor, în îndrumător a felului în care trebuie construit socialismul! Este treaba fiecărui popor, şi noi considerăm că pentru a aşeza relaţiile dinttre ţările socialiste, între partidele comuniste, pe baze cu adevărat marxist-leniniste, trebuie odată pentru totdeauna să se pună capăt amestecului în treburile altor state, altor partide! (aplauze) 

a declarat atunci, într-o cuvântare îndrăzneaţă Nicolae Ceauşescu, de la Balconul Comitetului Central al PCR. După această declaraţie, mai mulţi intelectuali de frunte s-au înscris în PCR. Drumul României începea să fie altul, iar peste un an, în august 1969, la Bucureşti sosea preşedintele Statelor Unite, Richard Nixon. Fostul lider comunist de la Bucureşti i-a înflăcărat pe români şi şi-a atras admiraţia Occidentului printr-un virulent discurs antisovietic rostit în balconul fostului Comitet Central al PCR, care i-a creat statutul de „rebel“ al Pactului de la Varşovia. 

Noi sîntem hotărîţi să acţionăm cu toată forţa, cu toată răspunderea noastră, pentru a contribui la găsirea căilor pentru rezolvarea cît mai iute a acestei situaţii create prin pătrunderea trupelor străine în Cehoslovacia, pentru ca poporul cehoslovac să poată să-şi desfăşoare activitatea în linişte. Sîntem ferm hotărîţi să acţionăm pentru ca împreună cu celelalte ţări socialiste, cu celelalte partide comuniste şi muncitoreşti, să contribuim la eliminarea divergenţelor, la întărirea unităţii ţărilor socialiste, a partidelor comuniste, pentru că sîntem convinşi că numai aşa servim interesele poporului, interesele socialismului în întreaga lume! (aplauze), a încheiat Nicolae Ceaușescu.

Sursa foto: fototeca.iiccr.ro