INTERVIU. Oratorul motivaţional Nick Vujicic are un mesaj pentru români: să fie recunoscători pentru viaţa lor.
Drumul pe care trebuie să-l parcurgă România în materie de respectare a drepturilor personelor cu dizabilităţi este lung. "Dar am văzut ţări în care situaţia e mai gravă", zice într-un interviu pentru EVZ oratorul motivaţional Nick Vujicic. "N-are rost să te plângi pentru ceea ce nu ai, ci să vezi ceea ce ai", îndeamnă Nick Vujicic.
EVZ: Care sunt diferenţele între problemele pe care le întâmpină persoanele cu dizabilităţi din România faţă de cele ale oamenilor cu handicap din alte ţări? Nick Vujicic: Cu siguranţă există diferenţe în fiecare cultură. Este vorba în primul rând despre nivelul de conştientizare de către societate, despre cât de confortabil se simt oamenii văzându-i pe cei în scaune cu rotile. Unii spun că tot ceea ce e necesar sunt mai multe politici sociale şi legi guvernamentale, dar astea nu schimbă totul, aşa cum nici banii nu schimbă totul. la fel, dacă faci companiile să angajeze persoane cu dizabilităţi e grozav, dar nici asta nu schimbă pe deplin situaţia.
La toate nivelurile trebuie să încercăm să facem în aşa fel încât societatea să conştientizeze aceste probleme. Guvernele trebuie să găsească resurse şi organizaţii nonprofit care să doneze scaune cu rotile. Dar chiar dacă îi dai unui om scaun cu rotile şi-i spui că o anumită companie îl va angaja, nu este suficient: trebuie să-l faci să-şi simtă valoarea.
Ne puteți urmări și pe Google News
De aceea, eu sper că reuşesc să inspir oamenii, atât pe cei cu dizabilităţi, cât şi pe cei fără. Drumul pe care trebuie să-l parcurgă România e lung, însă am văzut ţări în care situaţia este mai gravă. America nu e pavată cu aur. Şi nici Australia. Fiecare ţară are dificultăţile ei.
Care este cea mai dificilă perioadă din viaţa unei persoane cu dizabilităţi? Pentru mine, cea mai dificilă perioadă a fost copilăria, când mergeam la şcoală şi mă tachinau copiii. Mă întrebam ce fel de viaţă voi trăi, dacă voi fi o povară pentru părinţi toată viaţa, dacă voi putea merge la o universitate, dacă voi avea o slujbă şi dacă mă voi căsători.
De ce crezi că mesajele tale îi motivează pe oamenii de afaceri? Mulţi patroni vor ca angajaţii lor să nu se mai plângă atât de mult. Ne putem orienta gândurile spre ceea ce nu avem sau spre ceea ce avem. Nu are rost să te plângi pentru ceea ce nu ai, ci să vezi ceea ce ai. Chiar şi atunci când nu vorbesc, dacă urc pe sce nă oamenii mă văd zâmbind şi mă întreabă cum de radiez.
Zâmbeşti tot timpul, de parcă ai avea un secret care te face fericit. Care este secretul?
Ştiu adevărul despre trei lucruri: valorile mele, scopul meu şi destinul meu. Unii oamenii spun că tot ceea ce am eu este atitudinea pozitivă. Nu, nu cred că doar optimismul te ajută. Nu poţi să gândeşti pozitiv când eşti pe moarte, pentru că nu ştii unde ajungi după moarte. Dar eu ştiu. Am încredere în Dumnezeu, ştiu că e cu mine. Iar acesta este marele meu secret.
Ştiu că atunci când erai mai tânăr te tot întrebai de ce ţi s-a întâmplat asta. Ai primit un răspuns?
Da, ştiu răspunsul. Aveam 15 ani când am citit povestea unui om care s-a născut orb şi nu ştia nimeni de ce s-a născut aşa. Dar Hristos a spus că prin omul respectiv se va dezvălui lucrarea lui Dumnezeu. Iar acest lucru m-a inspirat.
Dacă Dumnezeu a avut un plan pentru un om orb, atunci are un plan şi pentru mine. Am văzut miracole. Şi chiar am o pereche de pantofi în debara (râde). Nu poţi cumpăra speranţa, dar poţi inspira cu dragoste şi sper că reuşesc să fac acest lucru cu discursurile mele. 8 ani este vârsta la care Nick spune că a simţit pe pielea lui ce înseamnă depresia
- Nick Vujicic, un om fericit. Fără mâini, fără picioare
"Dacă îi dai unui om cu handicap scaun cu rotile şi-i spui că o anumită companie îl va angaja, trebuie să-l faci să-şi simtă valoarea. De aceea, eu sper că reuşesc să inspir oamenii."NICK VUJICIC
Recomandările noastre
