Neutralitatea „de gen” a coronavirusului. OMS se caută pentru o denumire corectă politic

Neutralitatea „de gen” a coronavirusului. OMS se caută pentru o denumire corectă politic

Grijulie să nu „stigmatizeze” orașul Wuhan, epicentrul noii chinezării virale, nici poporul chinez, Organizația Mondială a Sănătății caută cu prudență un nume pentru noul coronavirus

Deși, ca și în cazul Cernobîl, era clar pentru toată lumea, având în vedere suficiente precedente ale secretomaniei Beijing-ului, că Partidul Comunist Chinez va încerca să minimalizeze gravitatea epidemiei.

Mergând până acolo încât a negat decesul doctorului Li Wenliang, cel care a lansat alerta cu privire la noul coronavirus, în timp ce partidul îl acuza că răspândește informații false și panică și încerca să-i pună căluș.

Dar Occidentul merge în continuare ca pe ouă cu cea mai mare și profitabilă piață din lume.

Ne puteți urmări și pe Google News

La fel și OMS, care, suspect de tardiv, a scremut în final o „urgență de sănătate publică la nivel internațional”, cu toate presiunile Chinei să nu o facă. Dubiile OMS cu privire la caracterul internațional al epidemiei au fost cu atât mai de neînțeles cu cât însuși directorul organizației, Tedros Ghebreyesus, a fost în China. A văzut ce se petrece acolo. De ce a întârziat o decizie care, în mod evident, se impunea?

Acum, OMS dezbate o nouă tichie de mărgăritar: orice denumire precisă a coronavirusului „comportă riscuri”

Conform recomandărilor ce datează din 2015, OMS preconizează să evite orice nume al locurilor unde au fost identificate maladii precum Zika sau Ebola. Pentru că aceste locuri vor deveni „inevitabil” asociate cu o epidemie, în „memoria colectivă”.

Sylvie Briand, directorul departamentului OMS pentru pregătirea globală pentru riscuri infecțioase, a estimat recent că utilizarea unei denumiri geografice ar constitui „o povară inutilă”.

Denumiri mai generale, precum „gripa spaniolă” sunt și ele de evitat pentru că și ele pot „stigmatiza” regiuni sau grupuri întregi de populații.

„Trebuie să ne asigurăm că nu există nicio stigmatizare asociată bolii, iar referirea la oameni pe bază etnică este complet inutilă și inacceptabilă”, a declarat directorul OMS al programelor de urgență Michael Ryan.

De asemenea, organizația subliniază că utilizarea de referințe la animale poate provoca confuzie, ca în cazul H1N1, denumită în mod obișnuit „gripa porcină”.

Numele a avut repercusiuni pentru un întreg sector economic, chiar dacă transmisia a fost în principal umană.

H1N1 a fost numit uneori și „gripa mexicană”, ceea ce „nu a fost foarte plăcut pentru poporul mexican”, subliniază doamna Briand.

Dar OMS merge și mai departe cu aflarea în treabă corectă politic. Numele persoanelor, cel mai adesea cel al unui om de știință care a descoperit boala, sunt de asemenea interzise, precum și termenii care pot provoca „frică nejustificată”, cum ar fi „necunoscut” sau „letal”.