Nesinceritatea alegătorilor a cauzat rateurile din exit-poll-uri

Nesinceritatea alegătorilor a cauzat rateurile din exit-poll-uri

Toate cele trei institute de sondare au indicat procente mai mari pentru candidaţii USL, faţă de rezultatele finale din alegerile locale.

În acest an au apărut diferenţe spectaculoase între rezultatele exitpoll- urilor din seara alegerilor locale şi datele oficiale de după finalizarea numărării voturilor. Un fenomen interesant, vizibil în graficul realizat de blogul colectiv "La Colţul Străzii", arată că toate exit-poll-urile au dat procente mai mari candidaţilor USL, indiferent de institutul care le-a realizat, în timp ce, în cazul PDL, abaterea a fost, de fiecare dată, minimă.

Astfel, candidatul susţinut de USL la Primăria Capitalei, Sorin Oprescu, a fost dat câştigător duminică seara de toate cele trei institute, CURS, CCSB şi IRES, cu procente peste 60%, în timp ce în realitate acesta a obţinut 54,7% din voturi.

În toate cele trei cazuri, discrepanţa este de aproximativ 8-9 procente. La fel la Cluj, unde Geopol, CCSB şi IRES îl creditau pe candidatul USL la primărie, Marius Nicoară, cu 4-5% mai mult faţă de numărul de voturi obţinut.

Suspectul principal - spirala tăcerii

Şefii celor trei institute de sondare a opiniei publice explică diferenţele prin fenomenul numit "spirala tăcerii".

Conform acestuia, când un candidat este foarte bine plasat în sondaje şi există un puternic curent favorabil acestuia, unii dintre votanţi ar putea să declare, întrebaţi, că au votat cu el, deşi de fapt au pus ştampila pe cu totul altcineva.

"Fenomenul se manifestă şi acum. Dacă o să întrebaţi astăzi, o să vedeţi că vreo 75% or să declare că au votat cu Sorin Oprescu, adică mai mulţi decât l-au votat de fapt", explică directorul IRES, Vasile Dâncu.

Acesta spune că probabil unii dintre cei care au votat cu PP-DD sau cu candidaţi marginali, cu mai puţine şanse, au declarat că au votat cu candidaţii USL. "Cu cât cel de pe primul loc este mai popular, mai dincolo de 40% - 50%, cu atât diferenţa dintre vot şi declaraţie de vot este mai mare", spune şi directorul CCSB, Mirel Palada, pe voxpublica.

Acesta adaugă că "votanţii partidului anti- sistem PP-DD, pe lângă că simt că acesta este îmbrăţişat doar de o minoritate (7 % - 10%), mai ştiu din discursul public şi că este ruşinos să ţii cu ei. Atunci o parte dintre ei votează cu acest partid, dar nu recunosc că au votat".

"În cazul lui Antonie Solomon, este jenant să recunoşti în faţa unui operator de la un institut de sondare că ai votat cu un candidat care a ieşit din puşcărie, aşa că spui că ai votat cu cine ar fi fost dezirabil să votezi", spune şi directorul CURS, Cătălin Stoica.

La fel şi la Bucureşti, unde Sorin Oprescu a fost supraestimat, iar candidatul PP-DD a fost subestimat". Acesta a mai subliniat că "în primul rând, CURS nu a efectuat măsurători decât la Bucureşti şi Craiova, celelalte exit-poll-uri au fost efectuate de Geopol".

Ierarhizarea, apărarea institutelor de sondare

Pe de altă parte, atât Vasile Dâncu, cât şi Cătălin Stoica declară că eficienţa exit-pollurilor se judecă după trei criterii: ierarhizarea candidaţilor - unde, în linii mari, au nimerit- o - abaterea înregistrată pe fiecare candidat şi abaterea medie, acestea din urmă neputând fi estimate până nu se dau rezultatele finale.

Dâncu a declarat că a luat legătura cu colegii săi de la celelalte institute pentru a face o analiză, iar Stoica ia în calcul chiar invitarea unui analist independent care să judece perfomanţa celor trei.

Directorii institutelor de sondare spun că subiecţii care au votat cu PP-DD sau cu candidaţi marginali au declarat că au votat cu USL "Am făcut, toate institutele cam aceleaşi greşeli dintr-un motiv simplu: conformismul social, concretizat prin fenomenul spiralei tăcerii". MIREL PALADA, CCSB Alegeri cu repetiţie în Curcani şi Mangalia

Carmen Vintilă Rezultatele finale ale alegerilor locale de duminică vor fi anunţate astăzi de către Biroul Electoral Central. Aseară, BEC avea de rezolvat mai multe contestaţii. În plus, nici nu primise datele centralizate din judeţele Prahova şi Teleorman.

În Capitală însă numărătoarea s-a terminat. Primăria Generală a fost câştigată de Sorin Oprescu, care a obţinut 54,79%. De asemenea, pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB), USL a obţinut cele mai multe mandate, 37, PDL- 11 şi PP-DD -7. Andrei Chiliman a câştigat un nou mandat la Primăria sectorului 1 cu 71.827 de voturi, iar Neculai Onţanu (UNPR) a fost ales primarul sectorului 2 cu 66.184 de voturi. Robert Negoiţă (USL) a câştigat sectorul 3 cu 93.784 de voturi, iar Cristian Popescu-Piedone (USL) sectorul 4 cu 100.558 de voturi. Marian Vanghelie (USL) a fost şi el reales la sectorul 5, cu 60.882 de voturi, iar Rareş Mănescu (USL) a câştigat sectorul 6, cu 76.662 de voturi.

Tot ieri, BEC a decis reluarea alegerilor din 10 iunie pentru funcţia de primar în localităţile Moeciu (Dâmboviţa), Răsmireşti ( Teleorman) şi Târnova (Arad).

De asemenea, s-a mai decis repetarea alegerilor pentru funcţia de primar, dar şi pentru consiliul local în localităţile Curcani (Călăraţi) şi Mangalia (Constanţa). Potrivit ultimelor rezultate anunţate de BEC, USL a obţinut cele mai multe mandate pentru funcţia de primar, respectiv 1.292, fiind urmată de PDL, cu 488 de mandate şi PSD cu 373 de mandate. La consiliile locale USL a înregistrat 32,38%, PDL -15,73%, PSD -10,34%.Pentru şefia consiliilor judeţene, USL a obţinut 49,71%, PDL - 14,80% , PP-DD - 9,18% .

La nivel naţional, USL a obţinut cele mai multe voturi - 49,68%, PDL - 15,24%, iar PP-DD - 8,95%.

  • REZULTATE ALEGERI LOCALE 2012. VEZI ULTIMELE CIFRE OFICIALE pe judeţe

Ne puteți urmări și pe Google News