Populația e îmbătrânită, companiile au nevoie urgentă de forță de muncă și, până la urmă, e nevoie de tineri care să susțină sistemul de pensii. Argumente plauzibile  până la in punct, trebuie să recunosc. Numai că a aduce muncitori pe salarii de mizerie (că doar din pricina asta au plecat milioane de români unde au văzut cu ochii), nu e întotdeauna cea mai bună soluție. Cel puțin asta pare să demonstreze experimentul suedez.

Noile date prezentate de Biroului statistic al Uniunii Europene, Eurostat, arată că șomajul crește în Suedia. Potrivit Eurostat, șomajul a fost de 7,4% în august, în timp ce media UE era de 6,2%. Ca urmare, Suedia se plasează pe poziția 24 din 28 de țări în ceea ce privește rata ocupării forței de muncă.

În februarie 2019, ministrul Justiției și Migrației din Suedia, Morgan Johansson își bătea joc de cei care se temeau că imigrația în masă va duce la un șomaj record:” Șomajul continuă să scadă în rândul tinerilor născuți în străinătate. Pentru cei născuți în Suedia, acesta este la un nivel minim record”. De altfel, șeful său, liderul social-democrat Stefan Löfven, care este prim-ministru din 2014, dădea asigurări că, până în 2020, Suedia va avea cel mai mic șomaj din UE. În mod evident, astăzi este clar că acest lucru nu o să se întâmple. Poate și din cauză că mulți dintre imigranți au o pregătire profesională precară și nu au abilitățile lingvistice și  educaționale necesare pentru a se integra în economia suedeză.  În orașul Filipstad, conform gatestoneistitute.ord, rata șomajului în rândurile imigranților este de 80%: o povară serioasă pe bugetul local. Asta pentru că supraviețuirea noilor veniți depinde de programul de asistență socială al municipalității.

 

În 2015, în timpul crizei imigrației, aproape 163.000 de oameni au sosit în Suedia căutând azil. A fost vorba, în primul rând, de imigranți din Siria, Afganistan și Irak, potrivit cotidianului Aftonbladet. Dintre cei 163.000 de migranți, 60.000 au primit permis de ședere. Astăzi, din cele din cele 40.019 persoane  cu vârsta peste 15 ani, doar 4.574 trăiesc din salariu, potrivit Aftonbladet. 18.405 de persoane supraviețuiesc din ajutoarele primite de la municipalități, iar 9.970 de persoane primesc burse pentru studii. Situația este asemănătoare și în alte orașe care au primit un număr mare de imigranți. De pildă în Ljusnarsberg și Norberg. Din păcate, situația pare greu de rezolvat. „Industria are o nevoie foarte limitată de oameni fără experiență și educație”, spune  consiliera municipală Johanna Odö.

La rândul său, economistul și profesorul Per Lundborg le-a declarat ziariștilor de la Aftonbladet: „Suedia este una dintre cele mai înalte țări din lume, unde nu prea mai există locuri de muncă simple. Prin urmare, diferența de cunoștințe este prea mare pentru mulți dintre imigranții „.

În Malmö, altădată un exemplu de societate multiculturală, șomajul este de 13,7%, aproape dublu față de media națională. Și asta a început să se resimtă puternic. Municipalitatea se confruntă cu un deficit de 390 de milioane de coroane (40,2 milioane de dolari).Nu e un caz izolat. Municipalitatea Motala, potrivit Aftonbladet, a anunțat că va scădea temperatura în clădirile publice din oraș, inclusiv în casele de bătrâni, pentru a economisi bani. „Nu vor îngheța, le vom pune pături la dispoziție”, a anunțat administrația locală. Până la urmă, însă, protestele au fost atât de puternice, încât această măsură a fost anulată.

Mai grav este că mulți dintre tinerii cărora piața muncii nu are ce să le ofere cad sub influența bandelor care terorizează țara.Crima organizată a cunoscut un boom în ultimii ani, iar acum amenință să se extindă și în țările vecine. Să ne mai mirăm că, în aceste condiții, Democrații Suedezi au ajuns pe primul loc în sondajele de opinie? În cercetarea sociologică realizată de institutul Demoskop şi publicată de cotidianul Aftonbladet la începutul lunii noiembrie, Democraţii Suedezi erau creditați cu 24,2% din intenția de vot, urmați de social-democraţi cu 22,2% din sufragii.

Te-ar putea interesa și: