Alexandru Grumaz. Sursa: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Nu, nu cred că suntem aproape dar lucrurile se complică pe zi ce trece și asta datorită dialogului dintre Casa Albă și Kremlin. Cât este realitate și cât este butaforie, nu știm. A trecut o săptămână interesantă pentru geopolitica globală. Relația Trump-Putin se deteriorează sau scârțâie mai pe românește. După declarațiile lui Trump de la întâlnirea cu Mark Rutte, Kremlinul a luat cunoștință de anunțul făcut de preşedintele SUA cu privire la livrările de arme către Kiev şi va analiza în detaliu cuvintele liderului american, a declarat marți 15 iulie purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov.
O poziție similară o are şi Ministerul rus de Externe, care acuză interesul țărilor NATO de a continua conflictul din Ucraina. În schimb, vicepreședintele Consiliului rus de Securitate, Dmitri Medvedev, perceput ca vocea „dură” a Moscovei, spune că este vorba de un „ultimatum teatral” din partea lui Trump, de care Rusiei nu-i pasă. Calea diplomatică de soluționare a conflictului din Ucraina este preferabilă pentru o partea a elitei ruse, iar Moscova este gata să negocieze, a declarat pentru TASS Serghei Riabkov, un alt adjunct al ministrului rus de externe, comentând recentele declarații ale președintelui american Donald Trump.
Combinația dintre o falsă disponibilitate de a negocia sfârșitul războiului devastator al Rusiei împotriva Ucrainei și atacurile neobosite asupra pozițiilor și orașelor ucrainene a funcționat bine pentru președintele rus Vladimir Putin timp de aproape jumătate de an. În prezent, însă, se pare că toate se apropie de un punct de ruptură. Nevoia de a se preface este creată de dorința exprimată a președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului, iar Putin a făcut tot posibilul să transforme acest impuls într-o „resetare” a relațiilor bilaterale, nu într-o oprire a războiului. Donald Trump s-a întâlnit cu Mark Rutte la Wasighnton să pună la cale modul de alimentare cu armament al Ucrainei, în timp ce Europa se confruntă cu pericolul tarifelor lui Trump și nu s-a hotărât pe ce cale s-o apuce, una soft sau una a utilizării unei Bazooka comerciale.
În acest timp ministrul de externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, bântuie Asia de la Phenian la Beijing. La Beijing a participat la reuniunea miniștrilor de externe care fac parte din Organizația de la Shanghai iar la Phenian a primit asigurări că un nou contingent de militari nord coreeni, între 20.000 și 30.000, vor participa la război în Ucraina. La Paris Macron revizuiește obiectivele strategice al Franței. Revizuirea strategică, comandată de președintele francez Emmanuel Macron pentru a evalua obiectivele și provocările strategice ale Parisului până în 2030, a arătat că sprijinul pentru Ucraina împotriva agresiunii ruse "a rămas prioritatea strategică imediată pentru aproape toți europenii inclusiv pentru francezi". Șeful armatei franceze, generalul Thierry Burkhard, a declarat pe 11 iulie că Rusia vede Franța, ca pe unul dintre principalii susținători militari ai Kievului și ca pe "principalul său inamic în Europa".
"În anii următori până în 2030, principala amenințare pentru Franța și pentru europeni este riscul unui război deschis împotriva inimii Europei", se arată în Revizuirea Strategică Națională a Franței. Documentul spune că Moscova și-a intensificat atacurile cibernetice, sabotajul și activitățile de spionaj împotriva Franței și a aliaților săi, folosind în același timp "întregul spectru al capacităților sale convenționale" împotriva Ucrainei. Franța a avertizat, de asemenea, că Rusia încearcă să descurajeze aliații Ucrainei să-și sporească sprijinul militar, consolidându-și în același timp propriile parteneriate cu China, Iran și Coreea de Nord. Marți, 15 iulie, la reuniunea miniștrilor de externe ai UE de la Bruxelles politiciana estoniană, Kaja Kallas, a fost întrebată despre anunțul lui Trump care permite guvernelor UE să cumpere arme din SUA pentru Ucraina.
„Dacă plătim pentru aceste arme, este sprijinul nostru, este sprijin european”, a spus ea. În cadrul aceleiași conferințe, Kallas și-a exprimat, de asemenea, alarma cu privire la utilizarea tot mai mare de către Rusia a armelor chimice împotriva Ucrainei, spunând că aceasta este o dovadă că Moscova nu are nicio intenție de a pune capăt războiului. „Arată că Rusia vrea să provoace cât mai multă durere și suferință pentru ca Ucraina să se predea. Și, știți, este cu adevărat... insuportabil”, a spus ea. Kallas și-a exprimat, de asemenea, dezamăgirea față de faptul că UE nu a adoptat încă al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, în ciuda marilor speranțe că măsurile vor fi aprobate la Consiliul Afaceri Externe de marți 15 iulie.
Pachetul ar introduce noi restricții asupra firmelor energetice legate de Rusia și un nou plafon flotant al prețului petrolului. Dar prim-ministrul populist al Slovaciei, Robert Fico, a renunțat la ceea ce oficialii se așteptau să fie un acord reciproc avantajos, blocând din nou planul. Între timp surse din Kremlin au declarat pentru Reuters că Rusia va continua să lupte în Ucraina, indiferent dacă Trump îi stabilește lui Putin un termen limită de 50 de zile pentru a face pace sau se confruntă cu sancțiuni din partea Americii. Așadar, nu va exista nicio schimbare radicală. Trump însuși a repetat că războiul trebuie să se încheie. „Trebuie să oprim uciderile”, a declarat el reporterilor marți. Din păcate dorința lui Trump este irealizabilă în aceste momente. Hai să încercă câteva observații asupra acestor momente discutate mai sus.
Câteva observații relevante de la întâlnirea Rutte-Trump
Președintele Trump și secretarul general al NATO, Mark Rutte, au anunțat că vor infuza Ucraina cu arme americane cumpărate de aliații europeni. Trump a amenințat, de asemenea, cu sancțiuni masive împotriva Rusiei dacă nu va exista un armistițiu până la începutul lunii septembrie (în 50 de zile). A fost o schimbare remarcabilă de situație pentru un președinte care, cu doar câteva luni în urmă, dădea vina pe Ucraina pentru război și îl ridiculiza pe președintele acesteia. Ucraina s-a bazat pe arme americane în valoare de zeci de miliarde de dolari, dar până astăzi, administrația Trump nu autorizase nicio nouă livrare.
Acum, Europa va trimite propriile arme fabricate în SUA în Ucraina, inclusiv sisteme de apărare aeriană Patriot, și apoi va cumpăra arme americane noi pentru a-și completa propriile stocuri. Sprijinul continuu al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) pentru capacitățile de apărare ale Ucrainei indică o aliniere tot mai mare între puterile occidentale, în ciuda încercărilor lui Putin de a exploata diviziunile din Occident. Potrivit publicației britanice "Daily Express", elitele Kremlinului sunt "extrem de nemulțumite" de Putin pentru că nu a acceptat propunerea de pace prezentată de Statele Unite. Această propunere a fost făcută la începutul acestui an, în urma revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, pe fondul reluării contactelor diplomatice dintre Washington și Moscova.
După mai multe întâlniri confidențiale, administrația americană a prezentat un plan de pace care includea un armistițiu în Ucraina. Cu toate acestea, Putin a respins propunerea. Conform diverselor scurgeri de informații către presa americană, liderul rus a propus chiar înlocuirea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski cu o administrație interimară controlată extern, o cerere considerată inacceptabilă. Deși se pare că proiectul acestui plan oferea concesii semnificative Moscovei - cum ar fi recunoașterea de către SUA a anexării Crimeii - refuzul lui Putin a blocat în cele din urmă negocierile. Kremlinul a considerat că textul nu garanta "cererea sa fundamentală", ceea ce a dus la retragerea Casei Albe din funcția de mediator.
O concluzie simplă ne spune că Trump nu a dezvoltat o nouă afecțiune pentru Ucraina sau pentru președintele acesteia, Volodimir Zelenski. Nu a devenit brusc un susținător al alianțelor transatlantice tradiționale prețuite de predecesorii săi ca o contrapondere la Moscova. Mai degrabă, Trump a fost insultat! Ignorând apelurile lui Trump de a pune capăt războiului și, în schimb, intensificând luptele, Putin l-a făcut pe Trump să pară partenerul minor în relația lor. Decizia lui Trump de a schimba tactica și de a relua transporturile de arme către Ucraina nu este izolaționistă sau internaționalistă, ci realistă. Schimbarea de ton a lui Trump față de Putin și schimbarea politicii sale asupra Ucrainei nu reflectă adoptarea de către Trump a unei noi viziuni strategice asupra lumii. Pe scurt, îndoielile abundă. Asistența militară s-ar putea să nu fie suficientă pentru a opri avansul lent și epuizant al forțelor rusești în estul Ucrainei, dar este o revenire aproximativă la situația din timpul Administrației Biden.
Trump îi transmite un nou mesaj lui Putin
A durat șase luni, dar președintele Trump pare să fi ajuns la concluzia că Vladimir Putin nu vrea pace în Ucraina. Rusul a avut o discuție „încântătoare” cu președintele „și apoi rachetele au explodat în acea noapte”, a declarat luni 14 iulie Trump în Biroul Oval. Acest nou realism este o schimbare binevenită față de strategia anterioară a lui Trump. Cea mai bună veste de la întâlnirea de luni de la Casa Albă este că lumea liberă va continua să înarmeze Ucraina împotriva ravagiilor lui Putin.
„Pe scurt, vom produce arme de ultimă generație și acestea vor fi trimise la NATO” pentru Ucraina, a declarat Trump în timp ce apărea alături de secretarul general al Alianței, Mark Rutte. „Asta ar putea însemna, de asemenea, că țările vor muta rapid echipamente în Ucraina, iar apoi SUA le vor completa ulterior”, a adăugat Rutte, „deoarece viteza este esențială aici”. Unele rachete de apărare aeriană Patriot ar putea ajunge în Ucraina în câteva zile și, fără îndoială, vor fi de ajutor imediat. Rusia și-a intensificat atacul aerian asupra orașelor ucrainene cu tot mai multe drone și rachete de atac.
Nu există niciun scop militar pentru acest lucru, așa cum a spus Rutte la Casa Albă, cu excepția uciderii civililor pentru a distruge moralul ucrainean. O altă concluzie este că armele pentru Ucraina vor include mai multe sisteme pentru apărarea anti-aeriană. Implicația este că aceasta înseamnă mai multe rachete cu rază lungă de acțiune care ar putea ajunge adânc în teritoriul rus, la obiectivele militare. Nu vor ajunge în niciun caz la Moscova sau la Sankt Petersburg.
Rememorarea evenimentelor-tranziția Biden-Trump
În ianuarie 2024, membrii care au plecat din echipa de securitate a președintelui Joe Biden s-au întâlnit cu membrii noii echipe Trump. A fost lansat un plan care să permită noii administrații să continue să furnizeze arme și ajutor vital Ucrainei, finanțate din bugetele europene de apărare în creștere. Acest plan seamănă foarte mult cu cel anunțat, pe 14 iulie, în Biroul Oval, relatează jurnalistul Carlson Tucker. Mai multe națiuni s-au aliniat deja pentru a cumpăra arme americane pentru a fi transferate ulterior către Ucraina.
Printre acestea se numără Germania, Finlanda, Canada, Norvegia, Suedia, Regatul Unit și Danemarca, a declarat luni secretarul general al NATO, Mark Rutte, în timpul vizitei sale la Casa Albă. Punctul de vedere al Berlinului a fost: „Suntem hotărâți să ne asumăm o responsabilitate mai mare pentru descurajarea Rusiei și apărarea Europei, recunoscând în același timp faptul că această contribuție a Statelor Unite ale Americii rămâne indispensabilă securității noastre colective”, a declarat reporterilor ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, după o vizită la Pentagon efectuat în același timp cu Rutte.
Surse ale cotidianului Washington Post devoalează că Trump ar putea să elimine limitele privind atacurile cu rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în interiorul Rusiei. „Am fost informați de o sursă implicată în decizie-scrie Washington Post- că Kievul va primi, cel mai probabil, permisiunea de a utiliza cele 18 rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune, aflate acum în Ucraina, la raza lor completă de acțiune de 300 de kilometri”. Aceasta nu ar ajunge până la Moscova sau Sankt Petersburg, dar ar lovi baze militare, aerodromuri și depozite de aprovizionare din interiorul Rusiei, care sunt acum în afara razei de acțiune.
Noul pachetul de arme, estimat la 10 miliarde de dolari, ar putea include și mai multe rachete ATACMS. De remarcat că Trump se presupune că se abține să trimită rachete de croazieră Tomahawk către Ucraina, invocând parțial raza lor de acțiune mult mai mare (rachetele Tomahawk au o rază de acțiune de peste 2.000 de kilometri, de șapte ori mai mare decât cea a sistemelor de rachete cu rază lungă de acțiune denumite ATACMS pe care Ucraina le-a primit de la SUA). Ar putea fi desfășurate mai târziu dacă Trump dorește și mai multă influență. Este clar că președintele Trump a intrat într-un curs de escaladare ale cărui riscuri sunt necunoscute. Acest fapt ne duce cu gândul la temerile multor parlamentari republicani, din timpul mandatului lui Biden ca președinte, când aceștia au cântărit argumentele pro și contra înarmării Ucrainei cu rachete ATACMS, avioane F-16, tancuri și multe altele.
Mulți parlamentari americani l-au acuzat pe Biden că a provocat un al Treilea Război Mondial. Nu au fost departe de adevăr. Un lucru a șocat participanții la ședința din Biroul Oval. Donald Trump nu a vrut să răspundă când a fost întrebat dacă Putin decide să escaladeze și mai mult, cât de departe sunteți dispus să mergeți ca răspuns?.
Pariul lui Putin
Sancțiunile americane și mai multe arme către Kiev nu vor opri invazia sa din Ucraina, au declarat marți pentru Reuters trei surse apropiate Kremlinului. „Putin crede că nimeni nu a negociat serios cu el în detaliile păcii în Ucraina - inclusiv americanii - așa că va continua până când va obține ceea ce își dorește”, a spus una dintre aceste surse. O altă sursă a susținut că „Putin considera obiectivele Moscovei mult mai importante decât orice potențiale pierderi economice cauzate de presiunea occidentală”.
Pivotarea lui Trump către NATO, Alianța al cărei inamic este Rusia „devine acum opusul [învechirii NATO]”, deoarece tot mai mulți membri „își plătesc propriile facturi”, a declarat președintele Trump într-un interviu telefonic de 20 de minute cu Gary O'Donoghue de la BBC. Nu a elaborat prea multe în interviu, dar când a fost întrebat dacă are încredere în liderul rus Vladimir Putin, Trump a răspuns: „Ca să fiu sincer cu dumneavoastră, nu am încredere în aproape nimeni”.
Amenințarea cu noi sancțiuni a Casei Albe la adresa Federației Ruse
Președintele a amenințat cu un nou tarif de 100% pentru țările care cumpără bunuri rusești (petrol și gaze) dacă nu se înregistrează progrese către un armistițiu în termen de 50 de zile. Amenințarea este în mod clar o încercare de a anticipa proiectul de lege al senatorilor Lindsey Graham și Richard Blumenthal, care ar impune tarife de până la 500% țărilor care achiziționează produse petroliere și gazifere rusești. China, India și Turcia sunt cei mai mari cumpărători de țiței din Rusia, al doilea mare exportator de petrol din lume. Senatorii Graham și Blumenthal au emis o declarație în care lăudă schimbarea de opinie a lui Trump în ceea ce privește armele, dar cu o urmă de dezamăgire că nu a aprobat proiectul lor de lege privind sancțiunile, care are 85 de co-sponsori.
Trump a complimentat proiectul de lege și a sugerat că nu l-ar deranja dacă ar fi adoptat. Adoptarea proiectului de lege cu majorități bipartizane mari ar demonstra un consens larg în SUA împotriva imperialismului lui Putin și ar putea chiar atrage atenția Rusiei. Un instrument trecut cu vederea pe care Trump nu l-a menționat, din păcate, este confiscarea activelor rusești deținute în Occident în valoare de 300 sau mai multe miliarde de dolari. Aceste fonduri au fost înghețate după invazia Rusiei din februarie 2022, dar țările au oferit ajutor Ucrainei doar din plățile dobânzilor aferente acestor fonduri. Trump ar putea dori să ofere acești bani ca stimulent pentru ca Putin să negocieze o pace, dar nu a funcționat.
Președintele este în mod clar frustrat de incapacitatea sa de a pune capăt războiului și pare să fi ajuns la concluzia că Putin îl păcălește, așa cum a făcut cu alți lideri americani. Trump a spus în mod ostentativ că rusul i-a păcălit pe președinți încă din timpul lui George W. Bush și, zic eu, are dreptate. Combinația de sancțiuni și arme nu garantează că Putin va negocia un armistițiu. El este hotărât să transforme Ucraina într-o ”satrapie rusească”.
Dar, pe măsură ce costurile războiului cresc, crește și presiunea asupra lui Putin. Luni, 14 iulie, Rutte a declarat că 100.000 de soldați ruși au murit în războiul din acest an. Economia Rusiei este în sfârșit în dificultate, iar întreruperea relației financiare vitale cu vânzările de petrol va afecta mașina sa de război. Trump a numit ziua de luni „o zi importantă” și va fi dacă aceasta reprezintă o schimbare durabilă în direcția controlării lui Putin în Europa. Președintele SUA a mai spus că o Europă occidentală puternică este în interesul Americii, iar o Ucraină independentă este esențială pentru această cauză.
Care este următorul pas în Congresul SUA?
Congresul se pregătește să aprobe un proiect de lege bipartizan care nu numai că impune sancțiuni Moscovei, ci și o taxă vamală de 500% pentru bunurile importate din țări care continuă să cumpere petrol, gaze, uraniu și alte bunuri rusești, afectând națiuni precum China și India, care reprezintă aproximativ 70% din comerțul energetic al Rusiei și finanțează o mare parte din efortul său de război. Acestea sunt, în esență, sancțiuni secundare, temute foarte mult de Kremlin, deoarece riscă să submineze sprijinul principalilor săi aliați. Pentru a semna legea, Trump cere o modificare a acesteia, prin care toate puterilor de impunere și revocare a măsurilor, revin exclusiv președintelui - și nu Congresului.
Proiectul de lege îi oferă lui Trump mai multă discreție decât ne-am dori în ceea ce privește impunerea sancțiunilor tarifare, dar este și un semnal pentru Trump că Congresul îl va susține dacă va apăsa pe trăgaci.
Ce ne spune supărare lui Trump pe Putin?
Schimbarea intervenită în declarațiile lui Trump reflectă problemele cu care el se confruntă întru respectarea uneia dintre cele mai importante promisiuni din campania electorală, respectiv, aceea de a pune capăt rapid conflictului. Pe vremea când candida ca președinte, Trump a spus că va pune capăt războiului din Ucraina în 24 de ore, el provocând astfel încheierea celui mai mare război terestru din Europa de după 1945. Promisiunea nu era plauzibilă, dar el a continuat să o susțină.
Până prin luna mai, Trump le spunea lui Zelenski și altor lideri europeni că Rusia și Ucraina vor trebui să găsească ele însele o soluție prin care să pună capăt războiului. Războiul continuă încă, iar mesajul lui Trump de la început s-a schimbat foarte mult. Deși, anterior, Trump s-a arătat puțin înclinat să aloce o serie de resurse americane acestui conflict, săptămâna trecută, el le-a declarat reporterilor că este necesară o întărire a apărării Ucrainei. El a reluat livrările de armament american destinate țării, livrări care fuseseră temporar blocate. Vă aduceți aminte că unii spuneau că după realegerea sa, Trump a părut să țină partea Rusiei în conflict. El l-a admonestat pe Zelenski, catalogându-l drept un ingrat pentru că cere mai mult ajutor militar.
El a trimis emisari în Arabia Saudită care să negocieze un acord de pace pe tema Ucrainei cu subalterni ai lui Putin – el făcând toate astea fără implicarea sau consimțământul lui Zelenski, un aliat al Americii. În martie, Trump s-a declarat sigur că Putin dorește să găsească o cale spre pace, chiar dacă liderul rus continua să bombardeze Ucraina. După convorbirea avută cu Putin pe 3 iulie, Trump li s-a plâns reporterilor, afirmând că discuția nu a dus la vreun „progres”. În ziua următoare, Rusia a atacat Kievul și alte orașe ucrainene cu cel mai mare număr de drone (aproximativ 750 de drone) și de rachete balistice (peste 40) lansate de la începutul războiului. „Nu sunt deloc mulțumit de Putin”, a spus Trump pe data de 7 iulie.
Nu este clar de unde ar putea să obțină Trump noile fonduri, însă oficiali americani au declarat pentru CBS News că președintelui i-au mai rămas 3,85 miliarde de dolari din autoritatea de retragere prezidențială din epoca Biden, care ar putea fi folosiți pentru a trimite echipament militar american în Ucraina. Foști oficiali au declarat şi că președintele are autoritatea de a confisca aproximativ 5 miliarde de dolari în active rusești în străinătate și de a direcționa fondurile către Ucraina, deși nici el, nici fostul președinte Joe Biden nu au exercitat vreodată această putere.
China-Rusia-Ucraina: iunie 2025
Un alt subiect pe care mi l-am propus să-l analizăm este relația Rusia-China cu implicații în războiul din Ucraina. În iunie, China și Rusia au evidențiat public parteneriatul lor puternic, chiar dacă un document de informații scurs a expus neîncrederea subiacentă. În același timp, sprijinul Chinei pentru Rusia în Ucraina persistă, în timp ce Taiwanul trage lecții din tacticile militare ale Ucrainei pentru un potențial conflict cu China. Întrebarea este chinezi cu rușii sunt prieteni sau dușmani?. Declarațiile publice ale liderilor chinezi și ruși cu privire la starea relațiilor au rămas optimiste în iunie 2025.
Într-o convorbire telefonică între președintele chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin, în urma summitului Grupului celor Șapte (G7) din 19 iunie, cei doi lideri au convenit să se întâlnească personal în august și septembrie, remarcând în același timp „marginile asperităților” evidente dintre liderii G7. În timpul unei reuniuni a Organizației de Cooperare de la Shanghai, găzduită de China pe 26 iunie, ministrul rus al Apărării, Andrei Belousav, a lăudat relațiile dintre China și Rusia ca fiind „la un nivel fără precedent”. Cu toate acestea, în ciuda aparenței unui parteneriat de nezdruncinat, dezvăluirile recente demonstrează neîncrederea profundă care stă la baza relației China-Rusia.
New York Times despre relația China-Rusia
Un document intern de planificare al Serviciului Federal de Securitate (FSB) al Rusiei, obținut de New York Times, indică faptul că Rusia a instituit un nou program de contrainformații - Antanta-4 - pentru a limita operațiunile de spionaj chineze în urma invaziei rusești în Ucraina. Etichetând explicit China drept „inamic”, documentul descrie că între cele două țări este în desfășurare o luptă de informații „intensă și în continuă dezvoltare” și menționează că China și-a intensificat eforturile din 2022 pentru a recruta oficiali, experți și oameni de afaceri ruși apropiați de Kremlin. FSB a ordonat ofițerilor săi să ia mai multe măsuri pentru a preveni infiltrarea chineză, inclusiv urmărirea și colectarea de date despre potențiale ținte de spionaj folosind aplicația de mesagerie chineză WeChat.
Documentul subliniază, de asemenea, că grupurile legate de Partidul Comunist Chinez (PCC) și-au accelerat campaniile de piraterie informatică care vizează companii și agenții guvernamentale rusești pentru a obține informații militare sensibile. Deși China și Rusia continuă să acționeze ca aliați în multe privințe, aceste dezvăluiri demonstrează că relația lor este mult mai complexă - și potențial mai puțin stabilă - decât se vede cu ochiul liber. Rusia va învăța China să ocolească sistemele de armament ale SUA și NATO: O sursă anonimă din cadrul Direcției de Informații a Apărării (HUR) a Ucrainei a declarat pentru Kiev Post că Rusia intenționează să găzduiască aproximativ șase sute de militari chinezi pentru antrenament în 2025. Se pare că Forțele Armate Ruse vor oferi personalului chinez informații din experiența lor de luptă în Ucraina, inclusiv despre cum să contracareze sistemele de armament occidentale.
Post Scriptum: Sprijinul chinez pentru producția rusească de drone. Pe 5 iunie, purtătorul de cuvânt al HUR (Serviciul de Informații Externe al Ucrainei), Oleh Aleksandrov, a declarat într-un interviu acordat Politico că China oferă Rusiei un sprijin extins pentru capacitățile de producție a dronelor, navigând în același timp cu atenție la controalele la export și la sancțiuni. HUR ar fi demontat o dronă rusească V2U utilizată de-a lungul frontului din Sumy, Ucraina, și a descoperit că era alimentată de un minicomputer Leetop A203 de fabricație chineză, motoare și servomotoare de fabricație chineză și unități de stocare în stare solidă și telemetre tot de fabricație chineză, alături de componente americane și japoneze.
De asemenea, se pare că drona folosește inteligența artificială pentru a selecta autonom țintele. Sprijinul chinez pentru producția industrială de apărare a Rusiei, în special pentru producția de drone, nu este un fenomen nou. Cu toate acestea, amploarea acestui sprijin este încă în curs de verificare. O investigație a Kiev Independent asupra fabricii de rachete Votkinsk din Rusia a dezvăluit că Rusia a importat utilaje în valoare de peste 11 milioane de dolari, predominant din China. Fabrica produce rachete balistice Iskander-M, precum și rachete intercontinentale și este inclusă pe lista neagră a sancțiunilor internaționale.
Sprijinul chinez ar putea fi extins și către noi tehnologii. Se pare că imaginile video postate pe Telegram arată forțele rusești folosind așa-numitul sistem de apărare cu laser Silent Hunter, fabricat în China, pentru a doborî dronele ucrainene. Sprijinul chinez pentru Rusia, evidențiat la summitul NATO, este în continuare pe poziție.
