Accederea formală de marți a Finlandei în NATO constituie o expansiune semnificativă a alianței occidentale și reprezintă un eșec strategic major pentru Vladimir Putin, agravând fiascoul militar suferit de Rusia în Ucraina. Încărcătura simbolică a momentului ar fi de altfel dificil de exagerat.
Putin susținea că unul dintre motivele invaziei e necesitatea opririi încercuirii Rusiei de către NATO. Dar Ucraina nu e în NATO. De fapt, dacă ar fi fost, Putin nici n-ar fi îndrăznit s-o atace, de teama de a nu declanșa activarea pactului de apărare reciprocă.
În schimb, agresiunea lui a determinat două țări anterior neutre - cealaltă fiind Suedia - să solicite aderarea. După recentele ei alegeri generale, Finlanda va deveni astăzi al 31-lea membru al alianței, prelungind cu încă 1.300 de kilometri frontiera comună a Rusiei cu NATO - exact contrariul planurilor lui Putin.
Finlanda a intrat în NATO
Dacă eșecul spectaculos al armatei ruse de a înfrânge Ucraina este un memento zilnic al nebuniei care a determinat beligeranța Kremlinului, se poate argumenta că expansiunea NATO constituie o lovitură chiar mai puternică suferită de credibilitatea conducerii ruse. Cum îi va explica Putin propriului popor acum, când războiul a produs efectul opus celui scontat, că moartea a mii de tineri poate fi cumva justificată?
Anul trecut, când Finlanda și-a anunțat intenția de a adera la NATO, Rusia a amenințat-o cu „un răspuns militar tehnic”, numai că acum, în calitate de membru cu drepturi depline, Helsinki se poate baza pe protecția Articolului 5. Țara aduce în alianță o armată bine instruită și generos înzestrată care poate mobiliza până la 280.000 de soldați, fără a recurge la înrolare obligatorie, potrivit telegraph.co.uk.
De la începutul invaziei din Ucraina Putin a reușit să extindă, să unifice și să consolideze NATO, ceea ce, din perspectiva Kremlinului, constituie o gafă geopolitică de proporții istorice.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a asigurat că extinderea NATO spre Finlanda reprezintă o înrăutățire a situației. „Putin dorea mai puțină NATO, mai puțini kilometri de granițe, închiderea porții de intrare în alianță, și obține exact opusul: mai multe trupe, mai multă pregătire și noi parteneri”, a explicat Stoltenberg, marți, la sosirea miniștrilor de externe. Secretarul general s-a declarat „fericit și mândru” de intrarea Finlandei, fapt ce în urmă cu doar câțiva ani era „de neconceput”. „Invazia Ucrainei a fost cea care a dus la decizia Finlandei și Suediei de a cere aderarea la NATO”, a amintit norvegianul. (Rador)