Un ofițer militar NATO, citat în Sky News, a declarat că NATO se pregătește să-și extindă masiv forța de răspuns formată din 200.000 de soldați pentru a transmite mesajul că, dacă Rusia încearcă să invadeze o țară membră, aceasta „ar fi ștearsă de pe faţa Pământului”, susțin rapoartele.

Alianța militară a jucat un rol central în conflictul ruso-ucrainean, cu mult înainte de începerea „operațiunii militare speciale”. Invazia Ucrainei de către Rusia – care nu este în NATO – a declanșat o regândire fundamentală a modului în care alianța îl descurajează pe președintele Vladimir Putin să atace oricare dintre cele 30 de state membre ale sale, potrivit unor ofițeri și diplomați militari.

Planurile de apărare care nu au avut prea multă importantă înainte de 24 februarie – ziua în care Moscova și-a lansat atacul total asupra Kievului – încep să devină realitate, pe măsură ce liderii se întâlnesc pentru un summit de referință în Spania, între 28 și 30 iunie.

„Peste noapte, mentalitatea s-a schimbat. NATO se simte acum de parcă este electrificată. Poți simți cum energia crește în sistem”, a declarat un ofițer militar NATO, citat în Sky News.

Se înțelege că o schimbare de direcție va fi discutată la un summit de la Madrid

Un diplomat a prezis că summitul de la Madrid va oferi – sau cel puțin va fi de acord asupra cadrului pentru a oferi – „o schimbare radicală a posturii”. Rapoartele nu au fost încă confirmate sau infirmate, deși se crede că alianța ia în considerare extinderea forței de răspuns NATO. Aceasta ar putea deveni Forța de Reacție Aliată, iar numărul trupelor sale ar putea crește de șase ori, de la 40.000 la aproape 250.000.

Schimbarea ar face ca Rusia să fie etichetată drept „cea mai semnificativă și directă amenințare” la adresa securității.

Există totuși o dezamăgire că dorința Suediei și Finlandei, neutre din punct de vedere istoric, de a se alătura alianței nu a fost încă activată din cauza preocupărilor Turciei. Ankara a acuzat Stockholm că adăpostește militanți kurzi. Marea Britanie este unul dintre aliații care încearcă să rezolve ruptura la timp până la sammitul de la Madrid.

Dacă Rusia ar încerca să invadeze o ţară membră „ar fi ștearsă de pe faţa Pământului”

Această amenințare schimbă politica NATO cu privire la modul de descurajare a Rusiei. Aliații par gata să se îndepărteze de a se baza doar pe amenințarea cu pedeapsa suficientă pentru a-l opri pe președintele Vladimir Putin să acționeze, la ceea ce unii numesc „descurajarea prin negare”.

Kusti Salm, cel mai înalt funcționar public la Ministerul Apărării al Estoniei, a explicat că va funcționa dacă au trupe în număr mai mare la sol pentru a opri orice invazie înainte de a începe.

„Acest mesaj ar trebui să se traducă într-o descurajare a dorinței rușilor de a invada... Rusia poate citi: dacă ar încerca, ar fi ștearsă de pe pământ în primele ore”, a mai sus înaltul oficial.

Noua gândire cere aliaților NATO să aibă și mai mulți soldați, marinari și echipaj aerian foarte pregătit şi gata de luptă. De asemenea, parte a noului plan al NATO este o întărire suplimentară a apărării sale în opt țări de-a lungul granițelor sale de est și sud-est.

Misiunile cresc în România, Polonia, Slovacia şi Ungaria

Stoltenberg, într-o conversație publică cu site-ul Politico, a dezvăluit marți că aliații vor conveni „să consolideze grupurile de luptă din est până la nivelul brigăzii”. Un grup de luptă cuprinde aproximativ 1.000 de soldați, în timp ce o brigadă poate fi între 3.000 și 5.000.

Comentariile indică faptul că un set de opt misiuni existente în cele trei state baltice, precum și în Polonia, Slovacia, Ungaria și România crește în continuare. Aliații, inclusiv Marea Britanie, SUA, Canada și Germania contribuie deja cu forțe la grupurile de luptă de acolo.

Generalul Sir Patrick Sanders a spus: „Există o urgență de a forma o armată capabilă să lupte alături de aliații noștri și să învingă Rusia în luptă. Suntem generația care trebuie să pregătească armata să lupte din nou în Europa”, informează Express.