Peruci, aparate de tăiat ouă, vase pentru WC, hamace, piscine, pagode din piatră, ladă de zestre, covoare din mătase, pitici de grădină sunt obiecte despre care procurorii susţin că au fost primite drept mită de către fostul premier Adrian Năstase, conform dosarului „Zambaccian 2“. Cea mai mare parte a acestor bunuri au fost aduse în România, potrivit procurorilor, pe cale maritimă şi cu avioanele utilizate de Adrian Năstase în vizitele oficiale efectuate în China.

Valoarea totală a obiectelor aduse din China depăşeşte două miliarde lei vechi, însă în această sumă intră şi contravaloarea unor lucrări de tâmplărie efectuate la vila de la Cornu a fostului premier, pentru a o instala şi menţine pe Irina Jianu în fruntea Inspecţiei de Stat în Construcţii. În acest dosar, Năstase mai este cercetat pentru şantaj, pentru că l-ar fi ameninţat pe fostul consul al României în China, Ioan Păun, cu dezvăluirea unei presupuse apartenenţe a acestuia la serviciile secrete, în cazul în care nu-şi retrage declaraţiile împotriva sa.

Foştii „sclavi“ l-au turnat

În dosarul „Zambaccian 2“, ancheta a pornit de la un denunţ formulat pe 24 ianuarie 2006 de Cristina Popa, consilier economic la una dintre firmele la care Irina Jianu era acţionar. Cristina Popa a susţinut că, în perioada 2002- 2004, Jianu a determinat-o să achite din patrimoniul firmei SC Vertcon SA Bacău contravaloarea unor bunuri achiziţionate din China de Adrian şi Daniela Năstase.

La data de 9 martie 2006, dosarul a fost completat cu un denunţ depus de Ioan Păun, care a susţinut că, pentru a fi menţinut în funcţiile de consul general la Hong Kong şi Shanghai, a prestat în mod repetat, tot în perioada 2002- 2004, pentru Adrian Năstase servicii constând în achiziţionarea unor bunuri din China, ambalarea acestora, încărcarea şi organizarea transportului.

Containere scoase
ilegal din China

Cea mai mare parte a acestor bunuri au fost aduse în România, potrivit procurorilor, pe cale maritimă şi cu avioanele utilizate de Adrian Năstase în vizitele oficiale efectuate în China. Din cercetările efectuate rezultă că Adrian Năstase şi Dana Năstase au introdus ilegal în România 12 containere cu bunuri. Potrivit evidenţelor Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră Române, Năstase a efectuat trei vizite oficiale în China, între 2002 şi 2004. În acelaşi interval de timp, Dana Năstase a efectuat şase vizite în această ţară (trei împreună cu fostul premier).

Soţii Năstase au achziţionat din China materiale de construcţie, obiecte şi instalaţii sanitare, piese de mobilier, articole electrice şi electrocasnice, dar şi obiecte de decor şi uz casnic. Potrivit documentelor trimise de procurori la parlament, în luna iunie 2002, cu ocazia uneia dintre vizite, Adrian Năstase i-a cerut lui Ioan Păun să depoziteze bunurile cumpărate la sediul Ambasadei României din China şi, ulterior, să organizeze transportul lor în România. Mărfurile au fost cumpărate din bazare, fără documente. Actele au fost furnizate în alb de patronii unor societăţi comerciale. În documentele financiare aferente a fost menţionat, în calitate de client, fie ambasada, fie Ioan Păun.

Traseul complicat
al containerelor

În luna noiembrie 2002, Cristina Popa s-a deplasat în Portul Constanţa şi a predat o serie de documente comerciale, întocmite în fals, pentru a prelua primele containere. În continuare, ea a organizat transportul containerelor pe calea ferată pe ruta Constanţa-Bacău, până la Vama Bacău, şi s-a ocupat şi de transportul la Bucureşti, prin intermediul unor şoferi angajaţi la firma Vertcon. Pentru a nu se cunoaşte destinaţia exactă, la poziţia cumpărător, ea a trecut în avize „punct de lucru Bucureşti“.

În realitate, mărfurile au fost transportate şi depozitate la sediul SC Remat Bucureşti Nord SA. Această firmă era administrată de Valentina Rocsin, soţia lui Sever Rocsin, fost consilier personal al lui Adrian Năstase, pe vremea când era premier. Potrivit mărturiilor aflate la dosar, după depozitarea bunurilor, Dana Năstase şi Irina Jianu au verificat conţinutul coletelor, după care au sortat bunurile. Ulterior, bunurile au fost transportate de angajaţi ai firmei la imobilele din strada Muzeul Zambaccian, nr. 16 şi din Cristian Tell, nr. 15.

În perioada 5 -21 aprilie 2003, Dana Năstase şi Irina Jianu au efectuat o nouă vizită în China şi au cumpărat alte bunuri, care au fost introduse în România prin intermediul aceleiaşi firme, fiind depozitate tot la SC Remat. Ca şi în anul 2002, mărfurile au fost achiziţionate din bazare, contravaloarea fiind suportată parţial de către SC Vertcon SA.

CONTAINERE

Bunurile provenite din China

Tranşa 1

> Vase WC, chiuvete, bideuri, căzi de baie, cabine de duş, oglinzi baie
> Veioze, pături, brazi de crăciun, plăpumi, perne, lenjerii de pat
> Covoare, draperii, ciucuri draperii, perdele, feţe de masă
> Peruci, ciorapi, poşete, rochii, veste, scurte
> Biciclete, combine muzicale, aparate de curăţat scame
> Fiare de călcat, uscătoare păr, lanterne, aparate de tăiat ouă, maşini pentru tăiat tăieţei, tacâmuri
> Flori şi legume artificiale, strecurători, clopoţei, ceasuri breloc
> Rafturi sculptate, canapele, scaune, ceasuri de perete
> Maşini de gătit cu gaz, hote de bucătărie, pahare, statui din fier şi bronz.

Tranşa 2

> Canapele, mese, fotolii, pămătufuri pentru şters maşina
> Armuri, coif, cocori şi elefanţi decorativi, sacoşe din rafie
> Paftale, jardiniere, parchet negru, parchet roşu, piscine
> Mobilier chinezesc, spoturi, tocătoare de bucătărie
> Scaune cu dragoni de jad, fotoliu cu dragoni, pat chinezesc
> Jaluzele, paravane din lemn, ligheane din bronz, instalaţii din piatră
> Pagode din piatră, paturi metalice, piatră, saltele, microfoane
> Fierbătoare, perne, hamace, clanţe, scotch, clopoţei
> Instalaţii pentru pom, obiecte şi statuete din bronz
> Covoare din mătase, palmieri artificiali, prăjitoare pâine
> Lampioane, rafturi sculptate, obiecte de mobilier, oale sub presiune
> Pitici de grădină, abajururi, candelabre din piatră, brazi pentru Crăciun
> Oale inox, ligheane, ladă de zestre, insecticid
> Prăjitoare pâine, seturi prosoape, ceas deşteptător, covoare, lenjerii

COMPLICITĂŢI

„Mătuşa Tamara“, închisă în seiful lui Ristea Priboi

În dosarul „Mătuşa Tamara“, Năstase este suspectat de dare de mită, pentru că i-ar fi oferit lui Ioan Melinescu postul de şef al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. În schimb, acesta ar fi sustras un document al Oficiului, din care rezulta că Dana Năstase ar fi depus la o bancă peste 400.000 de dolari în numerar, bani care nu puteau fi justificaţi din veniturile familiei. Ancheta a început după ce, în perioada 19 ianuarie-2 februarie 2006, Genică Boerică a formulat mai multe denunţuri penale, referindu-se la Adrian Năstase, Ioan Melinescu şi Ristea Priboi.

Potrivit denunţătorului, în noiembrie 2000, Melinescu, la aceea vreme reprezentant al Ministerului Justiţiei în cadrul Oficiului, i-ar fi comunicat lui Genică Boerică, despre care ştia că este în relaţii bune cu Ristea Priboi, existenţa cercetărilor care o priveau pe Dana Năstase. Boerică l-ar fi informat pe Priboi, iar acesta ar fi mijlocit o întâlnire cu Adrian Năstase, la biroul acestuia de la Palatul Parlamentului. Ioan Melinescu ar fi expus problema, arătându-le lui Năstase şi Priboi nişte documente.

După cum declară Genică Boerică, cei doi l-au întrebat pe Melinescu dacă are posibilitatea de a stopa demersurile făcute de Adrian Cucu, preşedintele Oficiului. Melinescu a răspuns afirmativ, angajându-se să discute cu alţi doi membri ai Oficiului. Melinescu i-a sugerat lui Năstase schimbarea din funcţie a preşedintelui de atunci al Oficiului, pe considerentul că ar fi fost „pornit“ împotriva liderului PSD. În prima hotărâre emisă de guvernul Adrian Năstase, pe 30 decembrie 2000, Melinescu a fost numit preşedinte al Oficiului.

În primăvara anului 2001, Genică Boerică a fost contactat telefonic de Ioan Melinescu, care i-a solicitat să vină cu autoturismul la sediul Oficiului şi să-l aştepte în parcarea din spatele clădirii. Ioan Melinescu ar fi venit cu o mapă, în care susţinea că este dosarul Danei Năstase. Genică Boerică a declarat că a fost prezent în biroul lui Ristea Priboi atunci când acesta a primit de la Ioan Melinescu dosarul respectiv, observând că acesta l-a pus într-un seif pe care îl avea în fişet, spunându-i lui Melinescu că „şeful“ va fi foarte mulţumit. (Romulus Georgescu)