Stabilită la Viena, braşoveanca Mihaela Ursuleasa, cea mai valoroasă pianistă româncă, nu e interesată de fotbaliştii naţionalei.

Pentru Austria, ţară coorganizatoare a Campionatului European de fotbal, alături de Elveţia, românii nu înseamnă doar acei băieţi bronzaţi excesiv şi iuţi de mână obişnuiţi să-i „deposedeze“ pe „îmbuibaţii“ Occidentului de maşini şi de portofele. Pe Dunăre în sus au vâslit şi genii. Mihaela Ursuleasa ne face cinste în lume fără ca noi s-avem habar de acest lucru. Numele ei nu spune nimic publicului larg din România, dar impune respect şi provoacă aplauze în sălile de concerte de-afară.

Pianista născută acum 30 de ani în Braşov a părăsit ţara la vârstă fragedă (nu înainte ca marele Iosif Conta s-o invite să cânte, la numai nouă ani, alături de Orchestra Radiodifuziunii), pentru a-şi putea valorifica talentul. A impresionat mai întâi în Italia, apoi a cucerit Austria. Acum calcă pe aceeaşi scenă cu Placido Domingo, la San Francisco şi New York, şi o acompaniază pe Angela Gheorghiu.

Frumoasa ardeleancă a fost aleasă de oficialităţile austriece, mobilizate de apropiata invazie a suporterilor români la Euro, să facă reclamă Vienei, oraşul în care ea s-a stabilit şi care va găzdui, printre altele, marea finală a competiţiei.

5.000 de euro pentru un concert

Cum trăieşte, la Viena, printre cei peste 10.000 de români (oficial, la primă- ria din capitala Austriei sunt înregistraţi 8.032 de cetăţeni din ţara noastră), cea mai valoroasă pianistă a noastră? „Sunt mai mereu pe drumuri, ocupată cu concertele. Spre exemplu, între 1 şi 8 iunie voi fi la Zürich, apoi la Izmir, apoi cine mai ştie unde? Am în jur de 15 concerte pe an. Când nu apar pe scenă, studiez între patru şi şase ore pe zi la pian“, spune pianista, căreia în timpul interviului i-a sunat telefonul permanent.

Proaspătă mămică, Mihaela vrea să-şi schimbe priorităţile în viaţă. „De la anul vreau să răresc concertele, fiindcă trebuie să-mi cresc fetiţa de doi ani“. Refuză categoric să se întoarcă definitiv în România. „N-aş putea câştiga, financiar vorbind, la nivelul la care am ajuns acum. Vin în ţară, unde am prieteni şi fani, şi unde cânt cel puţin o dată pe an. În România e multă superficialitate. Banii sunt cei mai importanţi. E foarte puţină pasiune la noi.“

La un concert important, Ursuleasa ajunge să fie răsplătită şi cu 5.000 de euro, cam cât primeşte, spre exemplu, Andrei Mărgăritescu, după un meci Dinamo - Steaua. „Nu rămân eu cu toţi banii. 25 la sută merg la manager, 20 la sută sunt impozite, plus plata hotelurilor, a avioanelor... Pe acestea mi le achit singură. Nu rămân cu mare lucru“.

Viaţa de vedetă nu e deloc uşoară: „Multă vreme am primit mesaje de la un anonim, care îmi cerea să ne întâlnim. I-am zis să se prezinte mai intâi, dar a refuzat. Ştiu o muziciană din Germania care a fost nevoită să-şi întrerupă concertele din pricina unui obsedat care o ameninţa cu moartea“.

În 2000, italienii au aruncat televizoarele pe fereastră

Mihaela şi-a intersectat rareori privirea cu jocul de fotbal. „Mă uit la Mondiale şi la Europene. În 1994, mă trezeam noaptea pentru a-l vedea pe Hagi. În 2000 mă aflam la Napoli când am văzut cum italienii îşi aruncau televizoarele pe fereastră, după ce au pierdut finala cu Franţa, de la Campionatul European!“.

Spre deosebire de alţi români, Ursuleasa nu-şi programează viaţa după cum joacă vedetele naţionalei. În lumea ei, Mutu şi Chivu n-au loc.

„N-am auzit de Mutu şi Chivu. Am venit nepregătită la interviu...“, se scuză în glumă. Ştie însă despre Gigi Becali, megastarul televiziunilor din România. „I-aş cânta lui Becali doar dacă mi-ar da cinci milioane de euro pentru un concert! O spun aşa, fiindcă realizez că sigur m-ar refuza. Sincer, nu-mi ispiră prea mare încredere acest om. Nu ştiu dacă ar pricepe ceva din muzica mea, dar l-aş ajuta s-o înţeleagă. Muzica clasică trebuie explicată“.

SFATURI

Barul Havana, recomandat suporterilor

Pe cei care vor ajunge în Viena, pianista îi povăţuieşte să ia la rând barurile. „Nu le zic fanilor să se îmbete, fiindcă sigur o vor face şi fără să le spun eu (râde)! Sunt destule baruri în Viena. Le-aş recomanda să meargă în localul Havana sau în clubul Los, unde se fac cocktailuri foarte bune. Iar preţurile nu sunt exagerate“. Echipa naţională primeşte din partea Mihaelei sfaturi de chibiţ. „Trebuie să avem grijă la portar, chiar dacă nu ştiu cum se numeşte el! Este important într-o echipă. Se pot elimina multe dintre probleme“.

SPAIMA EUROPEI

Ce mai fură românii: motociclete

Chiar dacă infracţiunile comise pe teritoriul Austriei sunt mai puţine decât în alte ţări, stigmatul de „răi ai Europei“ rămâne pe umerii românilor. Ana Cleţiu lucrează ca traducător la Viena, după ce în România a fost lector universitar. Ca traducă tor, Ana Cleţiu este solicitată frecvent să-şi exercite meseria în procesele intentate de austrieci românilor. „Românii sunt implicaţi în multe litigii. Unele sunt de muncă, dar sunt şi destule infracţ iuni. Fură lucruri mărunte, de genul portofelelor, dar, mai nou, le fug ochii şi după motociclete“, dezvăluie românca.