Vă spuneam la sfârșitul lunii mai despre un document al Guvernului Federal al Germaniei, văzut de ziariștii de la Agenția Reuters, care arăta că numai anul trecut țara condusă de Angela Merkel a cheltuit peste 15 de miliarde de euro pntru a-i integra pe cei mai bine de un milion de imigranți.

Alți bani, 7,9 miliarde de euro, au luat calea lumii a treia, pentru măsuri menite să mențină imigranții în afara Uniunii Europene.

Până la urmă, Germania e o țară bogată și, atâta vreme cât obține votul cetățenilor, cancelarul Merkel poate pompa câți bani dorește în cauze umanitare. Marea problemă este că generozitatea manifestată față de imigranți se transformă în austeritate pentru cetățenii germani, mai ales când e vorba de categoriile defavorizate.

Cel puțin asta susține ziarul elvețian Tribune de Geneve (tdg.ch). Iată ce scriu ziariștii din țara cantoanelor, care. trebuie să precizez,  nu fac nicio legătură cu imigrația!

“În pofida creșterii sărăciei în rândul persoanelor în vârstă, Germania nu a început încă o reformă majoră a sistemului său de pensii. Cu trecerea anilor, numărul pensionarilor care trăiesc în sărăcie crește. Conform celui mai recent raport al Institutului pentru studierea condițiilor de afaceri (DIW), mai mult de unul din cinci pensionari (21,6%) vor trăi sub pragul sărăciei în douăzeci de ani, față de 16% în momentul de față”.

Christophe Bourdoiseau, autorul articolului, avertizează că aceste cifre au fost calculate mizând pe o evoluție pozitivă a economiei germane.

„Fondul problemei nu a fost rezolvat”, spune Johannes Geyer, autorul studiului dat publicității de DIW. „Ajustările, cum ar fi luarea în considerare a concediului de maternitate sau a pensiei la vârsta de 63 de ani de la patruzeci și cinci de ani de contribuții, nu aduc nimic semnificativ pe fond", a explicat expertul.

„Din ce în ce mai mulți pensionari vin la noi”, spune Sabine Werth, directoarea unui centru care oferă mese calde săracilor din Berlin. „Pensionarii adună acum sticle returnabile pentru a o scoate la capăt. Nu le mai este rușine", susține Werth, care explică: „Dezvoltarea sectorului cu salarii mici, decis de guvernul social-democrat al lui Gerhard Schröder (în anii 2000 n.r.) a fost un dezastru”.

Conform studiului realizat de DIW, Germania are 6,5 milioane de contracte „mini-job”. Deși aceste mini-job-uri au fost create ca să încurajeze un al doilea serviciu, pentru 4,5 milioane de germani ele sunt sursa principală de venit, dacă nu singura. „Toți acești oameni vor fi în situații precare când vor ajunge la pensionare”, avertizează Sabine Werth.

„Pensionarii de astăzi au o biografie complet diferită de a generațiilor anterioare. Nu au acumulat atât de multe puncte (pentru pensie n.r.) pentru că piața locurilor de muncă s-a schimbat. Au avut mai multe perioade de întrerupere (șomaj, pregătire etc.) și, ca urmare, au adus mai puține contribuții", adaugă Johannes Geyer, autorul studiului DIW.

Marea coaliție a Angelei Merkel a încercat o reformă a pensiilor pentru a anticipa această sărăcie în masă. Obiectivul este stabilizarea până în 2045 a nivelului pensiilor la 46% din venitul net (față de 48% în zilele noastre). Vârsta legală de pensionare va crește treptat de la 65 la 67 de ani. Această reformă prevedea, de asemenea, contribuția obligatorie la sistemul de pensii pentru lucrătorii independenți.

Situația este, însă, greu de rezolvat. Odată cu pensionarea generației „baby boomers” (vârful de nașteri înregistrat la sfârșitul anilor 60), practic vor exista două persoane active pentru un pensionar (100 pentru 47).

Acesta este, în opinia mea, principalul motiv pentru care Angela Merkel i-a invitat pe imigranți să vină în număr mare în Germania. Numai că socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg. Mult prea puțini imigranți și-au găsit un loc de muncă, cei mai mulți reprezentând încă o povară pentru sistemele sociale.