După tragicul naufragiu care a avut loc în Marea Ionică, apelurile către Uniunea Europeană se înmulțesc, începând cu cel al președintelui Italiei, Sergio Mattarella, care a scris într-un comunicat: "Este la fel de esențial ca Uniunea Europeană să-și asume, în sfârșit, responsabilitate concretă pentru gestionarea fenomenului migrator".

Dar dincolo de ritualurile obișnuite de condoleanțe și de exprimările de durere pentru încă o tragedie pe mare, răspunsul Comisiei Europene este cuprins într-o frază care a fost deja auzită, care reafirmă poziția exprimată de cei 27 de lideri ai țărilor Uniunii Europene în ultimul Consiliu European.

"Migrația este o provocare europeană și trebuie înfruntată împreună și asta facem", a spus Anitta Hipper, purtătoarea de cuvânt a Executivului comunitar, răspunzând la întrebările jurnaliștilor. "Există o obligație legală de a salva și de a garanta siguranța vieții pe mare".

În rest, de la Bruxelles se poate face puțin: Pactul pentru migrație, propus în septembrie 2020, pentru a face o modificare în politicile UE pe acest subiect, este blocat de vetourile reciproce din partea statelor membre.

Ar fi "măsurile operaționale", precum Planul de acțiune pentru Mediterana Centrală întocmit în noiembrie anul trecut, care include o cooperare majoră cu țările de plecare ale migranților și o abordare coordonată la nivel european privind căutarea și salvarea pe mare, precum și implementarea mecanismului de solidaritate voluntară.

Încă un naufragiu al politicii migratorii europene

Potrivit Sarei Prestianni de la EuroMed Rights, o rețea care reunește asociații pentru drepturile omului, acesta nu este un pas în direcția corectă.

"Politica UE se concentrează în principal pe externalizarea frontierelor, folosind pârghii de negociere și condiționalitate cu țările terțe. Aceasta nu este o soluție, dar face parte din problemă, deoarece politicile de externalizare duc la o creștere a încălcărilor drepturilor omului și a numărului de decese", a declarat Sara Prestianni pentru "Euronews".

Ambarcațiunea naufragiată în largul coastei Calabriei a sosit din Turcia, urmând o rută din ce în ce mai populară. Ministerul de Interne italian nu furnizează date statistice despre proveniența ambarcațiunilor pe care călătoresc migranții, dar conform estimărilor deținute de asociație, aproximativ 15% din cele 105.000 de debarcări de pe coastele italiene în 2022 sosesc din estul Mediteranei, notează it.euronews.com

O călătorie lungă și periculoasă, întreprinsă de pe coastele turcești și libaneze, evitând Grecia și Ciprul, unde autoritățile blochează trecerea, prin încălcarea principiului nereturnării colective, după cum explică Prestianni. "Comisia ar trebui să deschidă proceduri de încălcare a dreptului comunitar împotriva Greciei și Ciprului: comportamentul lor îi determină pe migranți să parcurgă rute mai lungi, cu șanse mai mari de a exista decese".

Alături de respingerile grecești și cipriote, situația din Marea Mediterană este complicată și de noua linie adoptată de Guvernul italian: decretul care introduce un cod de conduită și decizia de a atribui navelor ONG-urilor porturi de debarcare situate în centrul sau nordul Italiei, face mai complicate operațiunile de salvare pe mare care, în orice caz, nu sunt realizate printr-o "misiune europeană comună", după cum a clarificat Comisia UE. În acest moment, Europa are alte priorități în ceea ce privește migrația.

(Traducerea Rador)