La cinci luni de la tragedia din clubul Colectiv – care a curmat 64 de vieți și s-a soldat cu alte sute de răniți – ancheta e împărțită între Parchetul General și DNA. Două rapoarte prezintă neconcordanțe și neclarități, un al treilea, al Corpului de Control, este contrazis de DSU în frunte cu Arafat, iar patronii clubului sunt, începând de ieri, liberi

Până la finalizarea suplimentului de expertiză solicitat de procurori în dosarul Colectiv – menit să concilieze concluziile diferite la care au ajuns rapoartele întocmite de INSEMEX Petroșani şi Facultatea de Chimie Aplicată şi Ştiinţa materialelor– radiografia tragediei din 30 octombrie 2015 ridică încă semne de întrebare.

Drept consecință, magistrații Tribunalului București au respins, ieri, definitiv cererea procurorilor de prelungire cu 30 de zile a măsurii arestului la domiciliu pentru patronii clubului Colectiv și pentru reprezentanții firmei care a asigurat efectele pirotehnice.

Eliberați de expertize

Decizia de ieri o confirmă pe cea luată în 22 martie de Judecătoria Sectorului 4. Expertizele realizate în acest dosar au cântărit greu în balanţa judecătorilor pentru eliberarea din arest la domiciliu a patronilor clubului Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – a reprezentanţilor firmei de artificii, Daniela şi Cristian Niţă, dar şi a pirotehnistului Viorel Zaharia.

Cel care l-a reprezentat pe Costin Mincu, avocatul Vlad Hosu, a declarat, pentru EVZ, că în fața Tribunalului București nici măcar nu a cerut judecătorilor să respingă contestația formulată de Parchet, lăsând acest lucru la aprecierea instanței. „Conform motivării Judecătoriei, expertizele realizate în dosar şi faptul că ancheta va trena o perioadă – fiind nevoie de un supliment de expertiză – au fost argumente esenţiale pentru eliberare”, a declarat avocatul Vlad Hosu.

Specialiștii au eșuat

În ediţia din 28 martie, EVZ a prezentat cum expertizele realizate în dosarul „Colectiv” adâncesc în loc să dezlege misterul producerii tragediei. Două instituţii au încercat să reconstituie condiţiile în care a avut loc incendiul din club: Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție Antiexplozivă (INCD-INSEMEX, Petroșani) şi Universitatea Politehnică București, Facultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor. În ciuda faptului că experţii au folosit aceleaşi materiale şi au încercat să refacă cât mai fidel condiţiile din clubul Colectiv, rezultatele obţinute în mediul controlat sunt diferite faţă de cele care au avut loc în realitate. La simulări a fost folosit tipul de spumă poliuretanică care exista pe tavan, grătarele de lemn care o mascau, dar şi tipul de burete folosit la antifonare. Cu toate acestea, experţii nu au reuşit să reproducă incendiul, cel din Colectiv răspândindu- se cu o viteză de cinci ori mai mare decât cel realizat în condiţii de laborator. Mai mult, experţii nu au reuşit să obţină nici aceiaşi compuşi chimici rezultaţi în urma arderii şi nu exclud ca în club să fi existat o substanţă care să fi acţionat ca un accelerator de ardere şi care ar explica viteza mare de propagare a incendiului.

Pe de altă parte, autorităţile se contrazic cu privire la intervenţia salvatorilor care a avut loc în noaptea de 30 octombrie 2015. Potrivit Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, mai multe aspecte din raportul Corpului de control al premierului în cazul Colectiv nu corespund cu informaţiile existente la nivelul structurii şi conţin recomandări ce nu concordă cu diferite acte normative sau care reglementează proceduri naţionale ori internaţionale. Intervenţia de urgenţă în urma incendiului a fost în mare parte o acţiune necoordonată, cu elemente de improvizaţie a autorităţilor, se arată într- o sinteză a raportului Corpului de control al premierului privind intervenţia de urgenţă la incendiul din clubul bucureştean. Potrivit documentului, absenţa coordonării a fost generată în principal de: „Lipsa de exerciţii în caz de urgenţe majore, neconcordanţe în legislaţie şi baza materială deficitară”.

Părinții victimelor îl dau în judecată pe Arafat

Eugen Iancu, președintele Asociației Colectiv GTG 30.10 (înființată de un grup de părinți care și-au pierdut copiii în tragedia din clubul bucureștean), a anunțat că îl va da în judecată pe Raed Arafat, în nume personal. El consideră că secretarul de stat în MAI se face vinovat de tragedia în care au murit 64 de tineri. „Poate Arafat scapă, dar asta trebuie să o hotărască legea. Îl consider vinovat. El este imaginea, el a ieșit la televizor”, a spus Iancu. „Intervenția a fost un dezastru. Vrem ca justiția să își facă treaba. Un raport dat de prim-ministru ce valuri de opoziție stârnește... Atunci a căzut în guvern, un singur om nu a căzut. Acum, jumătate din țară sare iarăși în apărarea unui om. (...) Acolo s-a greșit.

Aici suntem părinți care știm cine s-a opus timp de o săptămână la transferul copiilor noștri în spitalele din străinătate. S-a opus Bănicioiu, s-a opus Arafat și managerii din spitale”, a conchis părintele îndoliat. (Dana Lascu)

Raportul Corpului de Control nu se află la dosar

Oficiali din Parchetul General au declarat, ieri, pentru EVZ, că raportul Corpului de Control al premierului nu a ajuns la dosarul cauzei, întrucât acesta „vizează chestiuni de natură administrativă”.

Totodată, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgență (DSU), Raed Arafat, a avut, în cursul zilei de ieri, o întâlnire cu șeful Corpului de Control al premierului, Valentin Mircea, unde a discutat raportul privind intervenția de la clubul Colectiv și pentru a prezenta punctul de vedere a DSU. Surse politice au declarat, pentru EVZ, că Raed Arafat era îngrijorat, la discuția cu șeful Corpului de Control al guvernului, că documentul va fi folosit pentru a fi dat în judecată.

Arafat și-a prezentat obiecțiile și a convenit că mai discută modificările legislative necesare. Arafat a mai spus că el nu iși dorește să fie ministru și ar prefera să se ocupe strict de sistemul de urgențe, potrivit surselor citate.