"Mr. Schengen", Cătălin Predoiu încheie mandatul ca ministru de Interne cu un rezultat mai puternic ca al ministrului de Externe

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Aderarea deplină a României la spațiul Schengen, consolidarea structurilor antidrog și extinderea cooperării internaționale sunt principalele direcții ale bilanțului lui Cătălin Predoiu la Ministerul Afacerilor Interne pentru perioada 2023–2026.

Acestora li se adaugă exercitarea funcției de premier interimar în mai–iunie 2025, când a coordonat activitatea Guvernului într-o perioadă de tranziție politică.

Deblocarea Schengen, rezultatul lui Cătălin Predoiu

Dosarul Schengen reprezintă principalul rezultat european al perioadei în care Cătălin Predoiu a condus Ministerul Afacerilor Interne. Integrarea României s-a realizat în două etape: eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime interne, la 31 martie 2024, și ridicarea controalelor la frontierele terestre interne, la 1 ianuarie 2025.

Decizia finală a fost adoptată de Consiliul Uniunii Europene la 12 decembrie 2024. Comisia Europeană a subliniat că integrarea deplină a României și Bulgariei contribuie la dezvoltarea călătoriilor, comerțului și turismului în interiorul pieței europene.

Noi facilități fiscale pentru pensii. Ce sunt CEI-S și CEI-D

Cum se stabilește prețul unei locuințe scoase la vânzare. Ce factori contează

Pentru cetățeni și transportatori, schimbarea a însemnat eliminarea controalelor sistematice la frontierele interne vizate de decizie și reducerea timpului pierdut la granițele cu Ungaria și Bulgaria.

În bilanț, Predoiu prezintă aderarea deplină drept o prioritate stabilită de la începutul mandatului. Rezultatul a presupus atât negocieri politice, cât și măsuri operative privind protecția frontierelor externe și combaterea migrației ilegale.

Cătălin Predoiu. Sursă foto: Facebook

Negocierile cu Austria și acordul de la Budapesta

Contribuția lui Cătălin Predoiu la deblocarea Schengen s-a concentrat pe dialogul cu omologii europeni și pe construirea unui acord cu statele care aveau rezerve.

Contactele cu ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, au fost însoțite de coordonarea cu Bulgaria, Ungaria și Comisia Europeană. Reuniunea de la Budapesta din 22 noiembrie 2024, la care au participat miniștrii de Interne ai celor patru țări, a pregătit acordul politic necesar deciziei europene din decembrie.

Negocierile au legat eliminarea controalelor de continuarea cooperării pentru securizarea frontierelor externe. Diplomații au descris această abordare ca pe un dialog direct și consecvent cu partenerii, susținut de rezultate operative.

Rolul personal al ministrului a fost evidențiat și de comisarul european pentru Afaceri Interne și Migrație, Magnus Brunner, care a folosit formula „Mister Schengen” într-o conferință de presă comună.

Oficialul european a apreciat contribuția semnificativă a lui Predoiu la aderarea României.

După aderare: verificări mobile și cooperare la frontieră

Intrarea deplină în Schengen a fost urmată de adaptarea activității Poliției de Frontieră și a celorlalte structuri MAI. Ministerul raportează extinderea verificărilor mobile, a analizelor de risc și a cooperării cu autoritățile din statele vecine.

Potrivit bilanțului, prin aplicația eDAC au fost efectuate 40,5 milioane de verificări, care au semnalat persoane urmărite, persoane dispărute și autovehicule căutate.

Documentul consemnează peste 5.000 de patrule comune cu Bulgaria și Ungaria, precum și activitatea centrelor de cooperare polițienească. La centrul de la Oradea participă inclusiv ofițeri de legătură din Austria și Italia.

MAI raportează, de asemenea, o scădere de 40,5% a indicatorului privind migrația ilegală la frontieră în primele opt luni din 2026 față de aceeași perioadă din 2025: de la 8.497 la 5.059.

Predoiu Neacsu plecare / foto: captura video

Combaterea drogurilor: 162 de grupuri destructurate și 5,9 tone capturate

Lupta împotriva traficului de droguri constituie al doilea capitol major al bilanțului lui Cătălin Predoiu.

Conform datelor prezentate de MAI, în perioada analizată au fost destructurate 162 de grupuri de traficanți și au fost capturate 5,9 tone de droguri, dintre care 1,6 tone de droguri de mare risc.

Ministerul arată că, din 2023, combaterea traficului de droguri a devenit obiectiv prioritar, susținut prin suplimentarea posturilor, dezvoltarea laboratoarelor și extinderea mijloacelor de detectare.

Numărul echipelor canine antidrog a crescut de la 39 în 2023 la 156 în 2026. Structurile antidrog au primit 259 de posturi suplimentare, iar rețeaua laboratoarelor de analiză și profil al drogurilor a ajuns la șapte, după înființarea celor de la Brașov și Craiova.

Bilanțul indică și creșterea numărului aparatelor de testare în trafic la 1.150, față de 147 în 2022.

Operațiunea BLOCADA și investițiile în capacitatea antidrog

Lansată la 30 iunie 2023, operațiunea BLOCADA a mobilizat zilnic aproximativ 3.500 de polițiști, jandarmi și polițiști de frontieră, potrivit documentului.

Acțiunile operative au fost însoțite de coordonarea unui grup interinstituțional constituit la nivelul CSAT și de alocarea a 552 de milioane de lei pentru foaia de parcurs europeană antidrog, conform bilanțului MAI.

Ministerul menționează susținerea a șapte acte normative, între care măsuri privind Registrul național al persoanelor condamnate pentru trafic de droguri și înăsprirea pedepselor.

Printre obiectivele rămase se află un statut special pentru polițiștii antidrog și consolidarea acestor parteneriate de prevenție.

Combaterea crimei organizate: rețele, anchete și sechestre

În ansamblul combaterii criminalității organizate, MAI raportează 405 grupuri destructurate, cu 3.039 de membri trimiși în judecată, și 42.939 de percheziții la persoane implicate în criminalitatea gravă și organizată.

Bilanțul consemnează sechestre asigurătorii de 1,17 miliarde de lei. Aceste măsuri urmăresc indisponibilizarea bunurilor și susținerea recuperării prejudiciilor în cadrul procedurilor judiciare.

Documentul menționează și destructurarea a 112 grupuri de trafic de persoane, redimensionarea brigăzilor de combatere a criminalității organizate și dezvoltarea capacității de investigare în mediul online.

Accentul declarat al ministerului este intervenția asupra întregii rețele infracționale: conducere, logistică și resurse financiare.

Cătălin Predoiu și Pamela Bondi. Sursă foto: Facebook

Cătălin Predoiu, parteneriate cu SUA și participare la misiuni europene

Cooperarea externă ocupă un loc important în bilanț, atât pentru securitatea frontierelor, cât și pentru investigarea criminalității transnaționale.

În relația cu Statele Unite ale Americii, documentul evidențiază crearea unității comune de investigații TCIU — Transnational Criminal Investigative Unit, împreună cu Departamentul pentru Securitate Internă al SUA.

Bilanțul menționează și un parteneriat pentru schimbul automatizat de date și informații în contextul verificărilor la frontieră și al investigării infracțiunilor grave.

Pe componenta europeană, 316 polițiști de frontieră români au participat la operațiuni Frontex în prima jumătate a anului 2025. România a contribuit, de asemenea, cu 40 de polițiști de frontieră la contingentul multinațional de la frontiera bulgaro-turcă, alături de Austria, Bulgaria și Ungaria.

Un exemplu de cooperare polițienească prezentat în raport este capturarea, la București, în februarie 2025, a lui Mohamed Amra, unul dintre cei mai căutați fugari din Franța. Operațiunea a fost salutată public de autoritățile franceze.

Cooperarea internațională a inclus și intervenții de protecție civilă. Pompierii români au participat la stingerea incendiilor de pădure din Grecia, Franța, Spania și Serbia, potrivit bilanțului.

Cătălin Predoiu, premier interimar

În paralel cu activitatea de la Interne, Cătălin Predoiu a exercitat funcția de prim-ministru interimar în mai–iunie 2025. A preluat mandatul la 6 mai, în baza decretului prezidențial de desemnare, până la formarea noului Guvern. Cabinetul condus de Ilie Bolojan a primit votul de încredere al Parlamentului la 23 iunie 2025.

La preluarea funcției, Predoiu a stabilit drept priorități continuitatea activității guvernamentale, organizarea procesului electoral în condiții de legalitate și menținerea dialogului cu partenerii sociali, investitorii și partenerii externi.

Un demers concret al interimatului a fost coordonarea Comitetului Interministerial pentru PNRR. La reuniunea din 12 mai 2025, au fost analizate măsurile necesare pentru deblocarea integrală a cererii de plată nr. 3, pregătirea reformelor și investițiilor pentru cererea nr. 4 și continuarea renegocierii planului.

Predoiu a cerut ministerelor să mențină ritmul administrativ și să pregătească proiectele pentru viitorul Executiv cu puteri depline.

Modernizarea MAI: servicii digitale și proiecte cu finanțare externă

Bilanțul include și rezultate administrative care completează activitatea din domeniul securității.

Numărul serviciilor disponibile online pe platforma MAI a crescut de la 4 la 33, iar ministerul raportează aproximativ 2,57 milioane de cărți electronice de identitate și 1,63 milioane de certificate de cazier eliberate online.

În perioada 2023–2026, MAI consemnează plăți de 7,33 miliarde de lei în peste 400 de proiecte cu finanțare externă și PNRR. Printre rezultatele prezentate se numără sedii de poliție construite sau reabilitate, clădiri renovate energetic și achiziția de ambulanțe.

Pentru intervențiile de urgență, documentul raportează 51.881 de persoane salvate, dintre care 3.052 de copii, și 1,56 milioane de persoane asistate de echipajele SMURD.

Provocările rămase după mandatul 2023–2026

Raportul MAI identifică deficitul de personal drept principala vulnerabilitate instituțională: 22% dintre posturi sunt neocupate, iar aproximativ 10.000 de cadre îndeplinesc condițiile de pensionare.

Criminalitatea organizată și traficul de droguri rămân încadrate la un nivel ridicat de risc, în condițiile în care rețelele se adaptează și se pot reconstitui rapid.

Pentru etapa următoare, MAI propune actualizarea legislației de organizare a ministerului, un statut modern al personalului, extinderea tehnologiei și continuarea cooperării cu parchetele, Europol, Frontex și partenerii externi. În domeniul antidrog, prioritățile includ întărirea structurilor specializate și dezvoltarea prevenției.