Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) s-a întrunit în ședință extraordinară vineri,  9 aprilie 2021, pentru analizarea implicațiilor motivării în Dosarul Ferma Băneasa. 

UNBR afirmă că hotărârea reprezintă un precedent periculos pentru dreptul la apărare și pentru statul de drept. Dintre concluzii se remarcă faptul că motivarea - pe aproape 700 de pagini -  include un limbaj circumstanțial, vag, fără a fi arătate fapte concrete care să justifice acuzațiile.

Iată probleme semnalate de UNBR 

1. Din parcurgerea deciziei motivate în dosarul Băneasa rezultă că nu sunt aduse elemente noi, astfel încât aceleași fapte considerate de prima instanță drept acte privind exercițiul normal al profesiei de avocat sunt interpretate diferit, fiind încadrate ca infracțiuni de constituire de grup infracțional organizat și complicitate la abuz în serviciu;

2. Hotărârea în dosarul Băneasa reprezintă un precedent periculos pentru viitorul profesiei de avocat, dar și pentru dreptul la apărare al cetățeanului și pentru statul de drept. Motivarea hotărârii confirmă temerile justificate exprimate de avocați în privința unor concepții care reprezintă, dincolo de ansamblul probatoriu al speței, atacuri asupra profesiei de avocat, precum:

• Identificarea avocatului cu faptele clientului, aducându-se drept probe diverse declarații de martor cu privire la simple întâlniri cu acesta, sau participarea alături de acesta la întâlniri, procese, reprezentări, care prin ele însele nu presupun ab initio că avocatul este concordant cu scopurile clientului;

• Audierea avocaților ca martori în propriile dosare pentru a-și justifica raționamentele juridice și pentru a spune cum și de ce și-au apărat clienții reprezintă o nesocotire flagrantă a secretului profesional;

• Audierea judecătorilor ca martori împotriva propriilor hotărâri pentru a recunoaște că sunt greșite reprezintă încălcarea principiului autorității de lucru judecat. Condamnarea avocatului pentru că a folosit aceste hotărâri definitive în demersurile sale profesionale indică și o discriminare între avocați și judecători;

• Condamnarea avocaților pentru delicte de opinie, atâta vreme cât avocatul are o opinie contrară acuzării și este acuzat că ar fi știut sau ar fi trebuit să știe că demersurile clienților se bazează pe hotărâri judecătorești ilegale de retrocedare în baza Legii nr.10/2001;

3. Motivarea de aproape 700 de pagini a completului Înaltei Curți de Casație și Justiție include un limbaj circumstanțial, vag, fără a fi arătate fapte concrete care să justifice acuzațiile. Întâlnirile cu clienții și alte persoane sau participarea la întâlniri, faptul că a urmărit să încaseze un onorariu, că a făcut diferite acte de procedură, contracte, notificări etc. nu pot fi considerate probe în sine  privind participarea la grup infracțional organizat sau complicitate la abuz.

Ce a decis UNBR

1. Formularea unei poziții publice prin care să atragă atenția asupra viziunii care denaturează rolul avocatului în sistemul de drept, ducând la condamnarea acestuia pentru opinii juridice contrare celor susținute de acuzare (delict de opinie), identificarea avocatului cu faptele clientului și violarea secretului profesional prin audierea avocatului în legătură cu propriile cauze;

2. Continuarea demersurilor către organismele profesionale internaționale care au susținut UNBR și profesia de avocat;

3. Recomandarea ca barourile să folosească mijloace de a aduce la cunoștința publică a abuzurilor împotriva profesiei de avocat, acestea urmând a se desfășura prin participarea membrilor conducerii barourilor și avocaților, la sediile instanțelor, cu păstrarea demnității, valorilor profesiei de avocat și respectarea instituțiilor justiției. Pentru a defini obiectiv limitele legale ale activității profesionale, un demers al tuturor Barourilor este imperios necesar, pentru ca această delimitare să fie clară și să nu fie apreciată  contradictoriu, în mod diferit  în funcție de persoana care efectuează interpretarea obligațiilor avocatului. Demersul poate lua forma înaintării unui APEL către conducerea Tribunalelor și a Parchetelor din fiecare județ și, corespunzător, la nivel național, de către Consiliile Barourilor la aceeași dată și la aceeași oră (miercuri, 14 aprilie ora 12,00).

4. Folosirea dialogului interprofesional cu organizații ale judecătorilor, procurorilor, Avocatul Poporului, cu organisme ale societății civile pentru a clarifica aspectele privitoare la exercitarea liberă și independentă a profesiei de avocat;

5. Analizarea cu prioritate dacă sunt necesare modificări ale legislației profesionale pentru întărirea garanțiilor exercitării libere a profesiei de avocat, în conformitate cu recomandările europene.

6. UNBR solicită avocaților să se implice activ prin transmiterea de opinii cu privire la măsurile ce se impun ca urmare a vulnerabilităților apărute în exercițiul liber al profesiei de avocat. În acest sens, UNBR va pune la dispoziția avocaților o adresă specială dedicată acestui subiect și va avea în vedere ca pozițiile exprimate să fie analizate de organele de conducere în următoarele ședințe.

7. UNBR solicită avocaților să expună decanilor și consiliilor barourilor toate formele de abuz în privința exercițiului profesiei de avocat în forma delictului de opinie, încălcării secretului profesional, identificării avocatului cu activitatea clientului sau alte forme de îngrădire a dreptului la apărare.