Catherine Hutin-Blay, una dintre moştenitoarele celebruilui pictor Pablo Picasoo, a contestat ieri,la tribunalul corecţional din Paris, afirmaţiile unei jurnaliste care a afirmat într-o carte de-a sa că soţia pictorului ar fi donat Spaniei 61 dintre creaţiile acestuia.
Pepita Dupont, jurnalistă la Paris-Match şi prietenă intimă a soţiei lui Picasso, Jacqueline, este autoarea volumului "La vérité sur Jacqueline Picasso/ Adevărul despre Jacqueline Picasso". Scriitoarea o aminteşte în carte şi pe Catherine Hutin-Blay, pe care o descrie ca fiind cupidă şi insensibilă.
Moştenitoarea a contestat luni aproximativ 20 de pasaje ale cărţii, dar şi un interviu acordat săptămânalului Point de Vue.
Afrirmaţiile, potrivit cărora cu câteva zile înaintea morţii, Jacqueline Picasso ar fi donat Spaniei 61 de opere ale lui Picasso, sunt considerate defăimătoare de către moştenitoarea acestuia, care cere despăgubiri de circa 200.000 de euro.
"Nu am înţeles de ce tablourile nu rămân în Spania", unde fuseseră trimise pentru o expoziţie, şi "de ce Catherine nu a respectat voinţa exprimată de mama sa", a declarat, luni, Pepita Dupont, afirmând că Jacqueline Picasso a lăsat şi un testament care ar fi dispărut.
Avocata lui Catherine Hutin-Blay a calificat aceste afirmaţii drept "uşurele", precizând că notarul lui Jacqueline Picasso şi executorul său testamentar au negat existenţa unui astfel de testament.
Jurnalista de la Paris-Match a mai spus că "aceasta era maniera de a funcţiona a lui Pablo", şi, mai apoi, a lui Jacqueline, de a dona opere aşa, spontan. Mai mult decât atât, Jacqueline ar fi mărturisit că doreşte să lase moştenire Spaniei cele 61 de opere şi altor persoane, printre care directorul Muzeului de artă contemporană din Madrid şi fostul ministru Roland Dumas, ambii confirmând acest lucru.
"Este inacceptabil să fiu atacată astfel. Mi se pare foarte curios că, după 20 de ani, suntem încă în căutarea unui testament inexistent şi că sunt catalogată drept cupidă şi interesată doar de bani", a reacţionat Catherine Hutin-Blay, regretând faptul că jurnalista nu a contactat-o niciodată.
Subliniind caracterul "biografic" al lucrării, avocatul jurnalistei a cerut la tribunal "o toleranţă deosebită, în conformitate cu o jurisprudenţă constantă de peste un secol".
(19:25)