Ambiția lui Merkel de a transforma Germaniei într-o țară cu energie verde se dovedește extrem de costisitoare. Greul îl suportă cetăţenii.

Se numeşte Enegiewende, adică „transformarea energetică”, şi este unul dintre marile eşecuri ale Angelei Merkel. Un eşec care va continua şi în al patrulea său mandat, arată o analiză a Politico.

În ciuda cheltuielilor de circa 150 de miliarde de euro și a anilor de eforturi politice pentru a abandona combustibilii nucleari și fosili și a trece la energiile refolosibile, precum energia solară sau eoliană, Germania este pe cale să rateze de departe toate țintele sale la nivel național sau european privind reducerile de emisii și energia curată pentru 2020.

Prețurile mari la energie, dependența în continuare de cărbune și un „bilanț prost al emisiilor de CO2” arată că Germania este în întârziere față de alte țări în procesul renunțării la combustibilii fosili. În Europa, 11 țări, printre care Suedia, Austria, Danemarca, Marea Britanie și Franța au rezultate mai bune pentru a reduce dependența lor de cărbune și ecologizarea sistemelor lor energetice.

Potrivit grupului de reflecție Agora Energiewende, energia refolosibilă a atins nivelul de 36% din consumul de electricitate al țării anul trecut.

Însă, în timp ce energiile refolosibile au crescut în sectorul curentului electric, nu au înregistrat progrese importante în transporturi sau încălzire, reprezentând în total ceva mai mult de 13% din consumul de energie.

„Pionieratul Germaniei este pe cale să eșueze”, declara Patrick Graichen, directorul Agora Energiewende, cu ocazia unei evaluări în ianuarie.

Ultima evaluare a Germaniei de către Comisia Europeană, dată publicității la începutul acestei luni, dezvăluie că Germania prezintă un „risc considerabil” de a rata obiectivul național de eficiență energetică din 2020 cu circa 20%.

De asemenea, Germania este pe cale de a rata și ținta națională privind climatul, de tăiere a emisiilor de gaze de seră cu 40%.

Noua coaliție de guvernământ a abandonat practic această țintă și a declarat că se concentrează pe atingerea țintei din 2030, de reducere a emisiilor cu 50%.

De asemenea, este de așteptat ca Germania să rateze și ținta reducerii emisiilor pe sectoare, cum ar fi transporturile sau construcțiile.

Ratarea atingerii obiectivelor poate antrena amenzi grele din partea Comisiei Europene.

„În ceea ce privește politica energetică, Germania reprezintă cea mai mare fraudă din lume”, a declarat un responsabil european. „Imaginea publică a politicii energetice germane este foarte verde, însă dacă verifici datele, realitatea este cu totul alta.”

Timp de ani de zile, Germania a fost unul dintre liderii mondiali ai transformării energetice. Lichiditățile germane au permis finanțarea revoluției tehnologice care a făcut din soare și vânt tehnologii viabile care generează azi o energie din ce în ce mai economică.

Însă pentru consumatorii, aceasta costă. Numeroase gospodării germane se confruntă cu prețuri la curent din ce în ce mai mari, suportând costurile închiderii centralelor nucleare și înlocuirii lor cu energii refolosibile.

„Mulți dintre consumatori nu pot scăpa de acest sentiment: ‘sprijin Energiewende și plătesc mult pentru asta, dar protejarea climatului nu avansează’”, afirmă Klaus Muller, șeful grupului de lobby în favoarea consumatorilor Verbraucherzentrale Bundesverbrant, într-o declarație pentru radioul german luna aceasta.

„O gospodărie medie de patru persoane trebuie să plătească mai mult decât dublu pentru energie în 2017 comparativ cu 2000”, spune Mueller, adăugând că clienții en-detail suportă povara trasformării energetice, în timp ce marii utilizatori industriali scapă mult mai ușor.