Un fenomen îngrijorător, cu consecințe potențiale mai grave decât însăși pandemia de coronavirus, pentru că atunci când apar semnele e prea târziu, face tot mai multe victime, mai ales în țările din Europa și America, potrivit unor studii citate de BBC.

Alergiile la alimente sunt extrem de riscante, uneori chiar fatale, iar numărul acestora este în creștere în toate țările. Simplu spus: mănânci și mori! De aceea e important să aflăm cauzele acestei creșteri și să știm cum pot fi prevenite.

Cum se manifestă o alergie alimentară

Când cineva mănâncă ceva la care este alergic, chiar într-o cantitate mică, reacțiile pot varia de la simptome ușoare - mâncărimi, umflături sau dureri de stomac. Dar există și persoane la care, chiar și o alergie minoră poate da simptome grave, precum așa-numitul șoc anafilactic, o stare de caracterizată de dificultăți de respirație, respirație zgomotoasă, amețeală și vomă. Iar pulsul slăbește, tensiunea arterială scade accelerat și tractul respirator se blochează. Iar numărul celor care mor în urma unor reacții alergice este tot mai mare în ultimii ani, scrie BBC.

Tot mai mulți oameni suferă de alergii alimentare, un număr tot mai mare ajunge la camerele de urgență din această cauză, iar cazurile au crescut îngrijorător în Europa, Statele Unite și Australia. În SUA, cazurile de alergie alimentară gravă s-au triplat din 1993 în 2016. În Angliam numărul de copii ajunși la spital în șoc anafilactic a crescut cu 72%.

„Alergiile alimentare au crescut la un nivel înnebunitor”, spune Graham Rook, profesor emerit de microbiologie la University College din Londra.

Principalele teorii despre cauze

Una dintre teoriile despre cauzele acestei creșteri este aceea care spune că, de fapt, ele nu au crescut, ci accesul superior la îngrijire medicală a făcut ca lumea să fie tot mai conștientă de acest fenomen. Dar un alergolog de la Stanford University, Kari Nadeau, numește această creștere a alergiilor alimentare o „epidemie”, în noua sa carte „Sfârșitul alergiilor alimentare”. „Creșterea nu se explică doar prin faptul că putem pune mai ușor acum acest diagnostic, pentru că, de fapt, nu e așa. Suntem mai conștienți de aceste alergii, dar asta nu justifică o creștere a cazurilor”, spune specialistul.

În orice caz, este dificil de aflat cât au crescut alergiile alimentare cu adevărat, pentru că rapoartele bazate pe declarațiile oamenilor care spun că suferă de acestea nu sunt tocmai credibile. Și asta se întâmplă pentru că oamenii fără pregătire medicală confundă intoleranța la anumite alimente cu alergia. În plus, multe țări nu au deloc statistici pe alergiile alimentare, iar testele profesioniste sunt cronofage, costisitoare și chiar riscante.

Dar datele oferite de mai multe studii peer-reviewed arată că alergiile alimentare au crescut de la 3% din totalul populației în 1960 la 7% în 2018.

Alte cauze de îngrijorare

Dar, dincolo de numărul de persoane afectate, mai este un aspect îngrijorător, și anume tipurile de mâncare la care oamenii sunt alergici, care a crescut foarte mult. „Inițial, cu câteva decenii în urmă, erau doar alimentele clasice: fructe de mare, lapte și nuci”, spune Ben Embarek, care lucrează pentru rețeaua internațională de Siguranță a Alimentelor de la Organizația Mondială a Sănătății, care adaugă că „paleta de produse care produc alergii s-a extins în mod dramatic”.

Cum se explică incidența crescută a fenomenului de alergie alimentară

Una dintre cele mai coerente explicații o constituie așa-numita „ipoteză a igienei”, care nu spune, cum ar sugera denumirea, că suntem mai expuși la alergii cu cât suntem mai curați, ci este o teorie propusă de epidemiologul David Strachan, care a observat în 1989 că acei copii care au frați mai mari sunt mai puțin predispuși să sufere de eczeme sau febră. „Scăderea dimensiunilor familiei, în ultimul secol, creșterea calității vieții și a standardelor de igienă reduce oportunitatea infecțiilor încrucișate în familii”, spune expertul.

Dar mulți specialiști sunt în dezacord cu această teorie, iar unele date recente o contrazic. De exemplu, poți să faci mai ușor astm dacă faci bolile copilăriei. Iar specialiștii spun că este vital să păstrezi un standard de igienă cât mai înalt.

O interpretare mai modernă vorbește despre microorganismele intestinale și spune că prezența fraților mai mari te expune mai mult la întâlnirea cu microorganismele familiei, mai ale cele ale mamei, iar acestea îți vor „educa” sistemul imunitar.

Este și una dintre explicațiile legăturii dintre nașterea prin cezariană și alergii: copiii care nu trec prin tractul vaginal nu ingerează bacteriile folositoare. La scăderea calității microbiotei intestinale contribuie și biocidele pe care le folosim ca produse de igienă, dar și scăderea contactelor sociale. Și, să nu uităm, antibioticele, care sunt responsabile de scăderea acelorași microorganisme intestinale.

„Creșterea numărului de alergii alimentare este cel puțin în parte un fenomen asociat scăderii generale a imunității”, mai spune Graham Rook.

Dincolo de teoria „vechilor prieteni” (flora intestinală) există o altă ipoteză fascinantă, cea a expunerii duale la alergeni. Pentru a înțelege despre ce e vorba, e important de amintit sfatul pediatrilor pentru părinți de a nu le da copiilor alune până la trei ani. Dar părinții fac exact pe dos, introduc alimentele alergene cât mai devreme posibil. Iar studiile nu au demonstrat nici vreo legătură între dieta mamei în sarcină și predispoziția copilului la alergii.

Depinde și de zona geografică și de vitamina D

Alergiile alimentare depind și de zona de origine, cum a demonstrat un studiu care arată că alergia la arahide lipsește în țările în care nu sunt un aliment obișnuit. Cum este în Grecia, unde nu se mănâncă arahide.

Un factor demn de luat în considerare este și vitamina D, în condițiile în care, din cauză că stăm tot mai mult în interior și tot mai puțin în aer liber, avem tot mai puțină, iar această vitamină e vitală pentru imunitate. Dar legătura vitaminei D cu alergiile alimentare încă nu este demonstrată clar.

Cum putem scăpa

Rămâne întrebarea: în condițiile în care avem un număr tot mai mare de oameni care suferă de o alergie alimentară, cum ne putem feri. Pentru că a evita alimentele alergene nu este neapărat o soluție, ba ar putea fi chiar o decizie dăunătoare.

Iar aici autorul recomandă o anume imunoterapie: ingerarea unor cantități minuscule, dar în creștere, din alimentele alergene. A mânca câte puțin, dar tot mai mult din alimentele care pot provoca alergii este o obișnuință care a dat rezultate extrem de promițătoare.

Și, pentru unii dintre noi, poate fi diferența dintre viață și moarte.