După ce au primit o amendă de cinci milioane de euro, firmele implicate în remorcajul navelor și Administrația Porturilor riscă noi sancțiuni de la Consiliul Concurenței.

Pe șase septembrie 2016, Consiliul Concurenței a anunțat că șapte companii din Portul Constanța, Canal Sea Services SRL, Black Sea Pilots SRL, Maritime Pilot SRL, Black Sea Services SRL, Compania de Remorcare Maritimă Coremar SA, Logistic Remo Services SRL și Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CNAPMC), au primit o amendă record de 22.317.212 de lei, aproximativ cinci milioane de euro.

În afară de Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA, celelalte șase companii sunt principalii jucători pe piața serviciilor de pilotaj şi remorcaj de manevră a navelor maritime în porturile maritime românești, Constanța, Mangalia și Midia. CNAPMC SA este societatea care reglementează și administrează aceste servicii. Amenda imensă aplicată acestui cartel a venit ca urmare a unei înțelegeri care a creat un monopol în activitatea de pilotaj și cea de remorcaj maritim de manevră. Pe de o parte Consiliul Concurenței a sancționat înțelegerile comerciale făcute de firmele care dețin remorcherele folosite la manevra navelor și de cele care dețin piloții care conduc manevrele de la bordul navelor care intră în porturile românești.

Artizanii monopolului sunt foștii directori ai CNAPMC SA, Valeriu Ionescu și Decebal Șerban

Este clar că CNAPMC SA, la înțelegere cu cele șase firme interesate, a creat monopolul din remorcajul și pilotajul românesc. Un aport consistent l-a avut și fosta conducere a Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA din care făceau parte Valeriu Ionescu, director general și Decebal Șerban, director general adjunct. Înțelegerea s-a materializat după ce fostul director Valeriu Ionescu a aprobat Caietul de sarcini, creat cu destinație pentru cele șase companii. Fostul director general Valeriu Ionescu a pus condiția ca societatea care dorește să intre în licitație să dețină minimum 17 remorchere. La acea oră, niciuna dintre cele șase companii nu deținea atâtea nave. Condiția impusă de CNAPMC SA a favorizat crearea monopolului.

Foto: Decebal Șerban

Banii se împărțeau în mod egal

Următorul pas făcut de armatorii care dețin remorchere a fost asocierea într-o singură companie. Prin asocierea Black Sea Services SRL, Canal Sea Services SRL și Compania de Remorcare Maritimă Coremar SA a luat ființă Logistic Remo Service SRL. Licitația a fost viciată de acest monopol cu aportul conducerii CNAPMC care a făcut o înțelegere „pe sub masă” cu armatorii. Așa a fost încheiat contractul cu Logistic Remo Services SRL. Pe parcursul contractului, companiile lucrau cu rândul, iar banii erau încasați și se împărțeau în mod egal, pentru că fiecare dintre cele trei societăți dețineau câte 33,34% din acțiunile Logistic Remo Services. Vizavi de această înțelegere, Consiliului Concurenței arăta următoarele: „Printro altă înţelegere, cele trei companii s-au asigurat că sunt singurele care vor furniza servicii de remorcaj. Prin înţelegerea încheiată, Canal Sea Services, Black Sea Services şi Coremar s-au asigurat că niciuna dintre ele nu va ieşi din asociere, în caz contrar, compania care ar fi optat pentru această acţiune era obligată să plătească despăgubiri de 10.000.000 de euro către celelalte două”.

Foto: Dan Tivilichi

Fostul director, pasibil de abuz în serviciu

Pe 1 august 2017, contractul de remorcaj a expirat. La acea dată, la conducerea CNAPMC SA asigura interimatul Nicolae Dan Tivilichi, personaj susținut de vicepremierul Viorel Ștefan. Acesta se bucura și de susținerea unui grup de interese din Galați în frunte cu Mircea Mihăilescu, patronul grupului de firme Navrom-TTS, care nu avea interese în remorcajul și pilotajul navelor. Era de așteptat ca după amenda dată de Consiliul Concurenței, noul director să spargă monopolul creat cu aportul fostei conduceri pentru că sancțiunile puteau continua. Era firesc să se revină la sistemul de piață concurențial. De ochii lumii s-a vehiculat că activitatea de remorcaj va fi coordonată de CNAPMC prin dispecerat și că manevrele vor fi atribuite în funcție de dotarea și prețul oferit de armatori pentru fiecare manevră. În această situație, cele trei companii s-ar fi aflat în competiție.

Au ignorat dispozițiile Consiliului Concurenței

În Portul Constanța există 42 de remorchere, marea majoritate sunt vechi, unele ating vârsta de 40 de ani. Odată cu decizia de sancționare dată pe 10.08.2016, Consiliul Concurenței a stabilit ca în termen de trei luni Ministerul Transporturilor să treacă la modificarea statutului CNAPMC.

Foto: Răzvan Cuc

Cităm: „… printr-o delimitare clară şi fără echivoc a prerogativelor sale de putere publică în raport cu serviciile de siguranţă furnizate în porturile aflate în administrarea sa… CNAPMC să implementeze proceduri transparente şi nediscriminatorii, care să asigure o manifestare reală a concurenţei între cei care vor să acceadă pe piaţă”. După un an, nimic din ce stabilise Consiliul Concurenței nu a fost pus în aplicare de MT și CNAPMC SA. În aceste condiții, pe 28.07.2017, CNAPMC SA a solicitat avizul Consiliului Concurenţei cu privire la noile contracte-cadru de pilotaj şi remorcaj maritim. Consiliul a reamintit, printr-o adresă, condițiile în care se pot reînnoi contractele. Chiar pe 01 august 2017, ignorând dispozițiile Consiliului Concurenței, Dan Tivilichi a semnat contractele cu cele trei firme cu o durată de 5 ani. În noul contract, la Capitolul 6, CNAPMC SA a impus operatorilor să dețină minimum 17 remorchere.

Foto: Valeriu Ionescu

Contractele sunt valabile 5 ani

Între timp, compania Coremar a ajuns să dețină acest număr de remorchere, celelalte două companii nu îndeplineau condiția pusă abuziv de CNAPMC SA. De fapt, Tivilichi a făcut un serviciu acționarilor de la Coremar, Iancu Stavrositu și Laurențiu Mironescu, cu care a stabilit foarte repede o relație dubios de apropiată. Ca să împace pe toată lumea, el a încheiat încă un contract cu o nouă societate rezultată din asocierea dintre Canal Sea Services și Black Sea Services, care cumulat aveau 17 remorchere. În fapt, monopolul pentru activitatea de remorcaj se face tot prin rotație numai că facturarea se face separat pentru cele două companii. În dispreț pentru legea Concurenței, Tivilichi a instaurat cu acceptul fostului și actualului ministru al Transporturilor Răzvan Cuc ca activitatea de remorcaj să redevină monopol pus la punct de aceleași trei companii. La prima vedere pare abuz în serviciu, faptă penală! Cele două contracte nu au nicio legătură cu piața liberă și concurența: tariful e unic! În plus, Consiliul a avizat încheierea de contracte temporare. Conform legii Concurenței, temporar înseamnă șase luni, dar contractele sunt valabile 5 ani.

 

CNAPMC SA a plătit amenda, dar nimeni nu răspunde

Multraship Towage Salvage este o companie olandeză care a dorit să intre pe piața remorcajului de manevră din România cu un remorcher de ultimă generație. Nava olandeză este foarte modernă, are consumuri mici, manevrabilitate mare și un echipaj redus pentru c ă este automatizată.

Era clar că această navă avea și un preț mai mic perceput la manevra navelor decât cele operate de armatorii români care au o flotă formată cam 80% din remorchere vechi care au costuri mari de exploatare. Olandezii nu au reușit să ofere servicii în porturile românești din cauza condițiilor și monopolului creat de echipa Răzvan Cuc-Dan Tivilichi.

Cu toate acestea, Multraship opereaz ă în porturile bulg ăre ști cu dou ă remorchere. Pentru instituirea monopolului din remorcaj și pilotaj, Consiliul Concurenței a amendat în 2016 Compania Naţională „Administra ţia Porturilor Maritime” SA Constanţa cu 11.922.385 lei, reprezentând 4,2% din cifra de afaceri realizat ă în 2015.

Este evident că foștii directori Veleriu Ionescu și Decebal Șerban au fost responsabili pentru crearea acestui prejudiciu considerabil.

De frica penalităților, amenda a fost plătită de îndată și în felul acesta compania a înregistrat un prejudiciu. În cei doi ani cât a condus Administra ția Porturilor, Dan Tivilichi nu a solicitat nicio m ăsur ă împotriva celor doi foști directori pentru recuperarea prejudiciului, cu gândul că poate ajunge la rândului lui în aceea și situație. Coremar și-a plătit amenda, dar celelalte două firme au atacat în instanță amenzile. Acestea sunt în faza finală a căilor de atac și pe fond au cam pierdut procesul.

 (Va urma)