Arhiva SIPA (Serviciul Independent de Pază și Anticorupție) și misterele legate de ea continuă să facă multe persoane să vorbească, o parte din ele fiind până acum în afara jocului politic cu dosarele magistraților.

Un joc politic care a început încă din anul 1997, când ministrul Justiției era Valeriu Stoica. A fost primul ministru al Justiției care a dat posibilitatea culegerii de date și documente despre cariera și viețile magistraților. Un pas important s-a făcut pe vremea lui Adrian Năstase când ministrul Justiției, Cristian Diaconescu, a inițiat și a fost aprobată HG 637/2004 prin care SIPA se transforma în DGPA (Direcția Generală de Protecție si Anticorupție). Potrivit acestei decizii DGPA desfășura activități de obținere, verificare, prelucrare, stocare și valorificare a informațiilor în domeniul siguranței naționale, corespunzătoare Directiei Generale a Penitenciarelor, Regiei Autonome „Multiproduct”, unităților și intreprinderilor acestora, precum și Ministerului Justiției, Parchetul General, P.N.A. și în locurile unde se lucrează cu informații clasificate.

 

Am intrat în posesia unui nou document important care lămurește încă un mister legat de Arhiva SIPA. Respectiv prima vizită pe care ministrul Justiției, Monica Macovei, a făcut-o, alături de consilierul ei Dan Tapalagă la sediul acesteia. A fost chiar în a doua zi a mandatului de ministru!

 

Din lecturarea acestei Note scrisă de un ofițer SIPA, din care reproducem astăzi doar prima pagină, reies niște detalii extrem de importante: accesul s-a făcut fără certificate ORNISS, iar la plecare a fost luat registrul ce conținea evidența operativă a documentelor secrete. Fapte extrem de grave și necunoscute până în prezent!

Pentru prima dată, avem și o cifră exactă a dosarelor conținute în Arhiva SIPA. În finalul Notei se specifică că, pentru verificarea documentelor arhivate în anul 2006, APROXIMATIV 5.600 DE UNITĂȚI DE ARHIVĂ (note, adrese, agende etc) este nevoie de compararea opiselor cu cea a notelor din dosare. Deci cifra de 3.000 de dosare dedicate magistraților, avocaților și altor categorii, avansată de noi în primele articole pe această temă, este aproape de adevăr.

Începem prin a reproduce începutul acestei Note scrisă de mână

NOTĂ

1. La data de 5-6 ianuarie 2005, din ordinul ministrului Monica Macovei au fost sigilate la Ministerul Justiției: Biroul de Documente Clasificate, Direcția Juridică și Biroul de elaborare acte normative. (Până acum, nimeni nu s-a sesizat în legătură cu acest important detaliu). Probabil că negăsindu-se … din ceea ce se căuta s-a trecut la punctul 2.

2. La data de 7-8 ianuarie 2005, orele 20.00 s-au prezentat la sediul Direcției Generale a Penitenciarelor:

Ministrul Monica Macovei și Dan Tapalagă. Obiectul vizitei a fost acela al verificării intrării și ieșirilor documentelor secrete ale SIPA din ultimul trimestru al anului 2003 și primul trimestru al anului următor.

Au fost prezenți la această activitate șeful SIPA de atunci, col. Marius Stoian și doi ofițeri sau subofițeri care aveau în răspundere arhiva.

Ministrului și însoțitorului li s-au solicitat documentele de acces la date clasificate (certificatele ORNISS), M(onica) Macovei a răspuns că dânsa fiind ministru nu are nevoie de așa ceva, iar Dan Tapalagă n-a dat nici un răspuns.

Ministrul și însoțitorul său au stat în arhivă până la ora 02.00 noaptea.

Nu s-a cerut de la SIPA nici un fel de document clasificat.

A fost luat însă registrul de intrări-ieșiri documente secrete și strict secrete, care înseamnă nume de persoane semnalate, conținutul foarte succint, de unde proveneau și unde au fost semnalate (ce beneficiari au fost).

La plecare (cei doi n.n.) au luat acest registru de intrări-ieșiri care a fost restituit SIPA după ce procurorul Dobocan a preluat funcția de director al acestui serviciu. (…)

Este un document pe care l-am primit în urmă cu câteva zile, după ce Evenimentul zilei a publicat Raportul Comisiei din 2008 care semnala grave probleme în gestionarea documentelor strict secrete din Arhiva SIPA de către echipa Macovei.

După citirea acestui fragment din nota olografă a unui fost ofițer SIPA, care a ajuns în posesia noastră, se nasc mai multe întrebări. Totodată, se lămuresc câteva aspecte legate de ghemul de minciuni care a însoțit modul în care au fost manipulate documentele secrete din Arhiva SIPA. O să le luăm pe rând.

Monica Macovei este numită ministrul Justiției în data de 29 decembrie 2004, iar imediat după Sărbători, 5-6 ianuarie 2005, ia primele măsuri ciudate: sigilează trei birouri importante, inclusive cel de documente clasificate. Este prima dată când se vorbește despre faptul că Monica Macovei, la preluarea mandatului, are ca primă direcție de acțiune securizarea unor documente strict secrete.

A doua zi, 6-7 ianuarie 2005, pe seară, se intră în Arhiva SIPA de la ora 20.00 până în jurul orei 02.00 noaptea. Interesant este că pretextul invocat public de către ministrul Monica Macovei și consilierul ei Dan Tapalagă a fost faptul că au primit informația că se încearcă incendierea arhivei. O scuză puerilă, care seamănă foarte mult cu odiseea becului care s-a ars în timpul mandatului ministrului Robert Cazanciuc și a fost nevoie de 4 oameni ca să-l schimbe, unul fiind ofițer SRI. Dacă exista cu adevărat o asemenea informație, era mult mai logic ca cei doi să se prezinte cu un echipaj de poliție sau un procuror. De fapt, personal, cred că este vorba de un pretext fals, folosit de cei doi pentru a justifica vizita în miez de noapte în Arhiva SIPA.

Dan Tapalagă: „Am asistat în calitate de consilier la măsuri de securizare a arhivei SIPA, operațiune dispusă și realizată de ministrul Monica Macovei, în prezența unor persoane din conducerea Serviciului. Era într-o seară de vineri, la începutul lui 2005, din câte îmi amintesc, când cineva ne-a transmis informația că se încearca distrugerea/ incendierea arhivei. Macovei l-a convocat pe șeful SIPA, Ovidiu Stoian la minister și am plecat cu toții către sediul unde se afla arhiva SIPA”.

Prima acțiune ca ministru, intrarea în Arhiva SIPA

Accesul în Arhiva SIPA s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor legale în vigoare, fără prezentarea certificatelor ORNISS, sub pretextul ciudat că Monica Macovei, fiind ministru, nu avea nevoie de un asemenea document. Spunem ciudat, pentru că potrivit Hotărârii Guvernului 204/13 iunie 2002, care reglementează accesul la informații clasificate, Monica Macovei avea nevoie de un asemenea document ORNISS și era obligată să-l prezinte în momentul accesului în Arhiva SIPA. Mai mult, ca membru al CSAT, pentru ministrul Justiției este obligatorie eliberarea unui asemenea certificat de securitate, fiind vorba de accesul la documente NATO Top Secret. Ținând cont de intervalul scurt de timp care trecuse de la desemnarea noului guvern, 29 decembrie 2004 și momentul intrării în Arhiva SIPA, noaptea de 6-7 ianuarie 2005, perioadă în care avuseseră loc sărbătorile de Anul Nou, este fără dubiu că Monica Macovei nu avea certificat ORNISS, pentru că nu a existat timpul fizic pentru derularea verificărilor de securitate. Ca să fim clari, guvernul a depus jurământul joi, 29 decembrie 2004, iar miniștrii au venit prima zi la lucru, luni 5 ianuarie 2005. Prima acțiune a Monicăi Macovei ca ministru al Justiției: a sigilat birourile mai sus menționate, după care, în a doua zi a mandatului de ministru, s-a dus în Arhiva SIPA.

Art. 33 din HG : Accesul la informaţii clasificate este permis cu respectarea principiului necesităţii de a cunoaşte numai persoanelor care deţin certificat de securitate sau autorizaţie de acces, valabile pentru nivelul de secretizare al informaţiilor necesare îndeplinirii atribuţiilor de serviciu

Fără certificat ORNISS nu se putea intra în arhivă!

Registrul de intrări-ieșiri de documente strict secrete, este un registru de arhivare care cuprinde numele persoanelor sau situațiilor, a cazurilor la care se referă, proveniența materialelor care poate fi internă, adică din interiorul SIPA, sau externă, adică de la alte servicii de informații, și unde a fost exploatat materialul, adică în ce alt dosar de persoană sau caz. Altfel, acest Registru nici nu ar avea vreo utilitate. Registrul este, de fapt, un tablou care evidențiază cu precizie obiectul dosarelor, legăturile dintre diferite dosare, structurile, adică serviciile care au cooperat, precum și identitatea ofițerilor care au lucrat în dosare.

Practic, acest Registru este Cheia arhivei și are regim Strict Secret, având în vedere că el conține datele și materialele de lucru, pasivul și activul unui serviciu secret.

În mod normal, cei doi, Monica Macovei și Dan Tapalagă, ar fi trebuit, pentru a putea intra în arhiva SIPA, să fie beneficiarii clasificării ORNISS maxime.

Nici măcar șeful SIPA nu putea să țină loc de certificarea ORNISS, nu putea gira sub nicio formă accesul celor doi în arhivă în lipsa certificatelor. Șeful arhivei ar fi trebuit să informeze de îndată Oficiul cu privire la această gravă abatere de la prevederile legale care reglementează accesul la documente Strict Secrete și Strict Secrete de Importanță Deosebită aflate în arhiva unui serviciu de informații.

Macovei și Tapalagă spun că au stat în Arhivă cel mult o oră. Ofițerul SIPA îi contrazice flagrant

În prima lor vizită, Monica Macovei și Dan Tapalagă au stat timp de 6 ore în Arhiva SIPA. Versiunile pe care le-au prezentat ulterior cei doi diferă substanțial de ceea ce a raportat ofițerul SIPA în nota citată. Și nu vorbim de un mic detaliu, ci de o diferență de substanță. Cei doi vorbesc de o vizită rapidă, de maximum 60 de minute, iar ofițerul SIPA spune că au stat de la ora 20.00 până la ora 02.00 în noapte. Ce puteau face cei doi acoliți întrun spațiu plin cu note secrete despre magistrați. După părerea noastră au citit cât au putut de mult, au cotrobăit prin dosare, orice altă activitate fiind exclusă. Lăsând gluma la o parte, vă reamintim că vorbim de cea de-a doua zi a mandatului de ministru a Monicăi Macovei, o mare parte din ea fiind petrecută în Arhiva SIPA. Ciudat interes profesional, nu-i așa?

Singuri printre dosare secrete

Potrivit Notei la plecare au luat cu ei un document extrem de important: registrul de intrări-ieșiri documente secrete și strict secrete, „care înseamnă nume de persoane semnalate, conținutul foarte succint, de unde proveneau și unde au fost semnalate (ce beneficiari au fost)”. Cu alte cuvinte au plecat cu evidența operativă a Arhivei SIPA. Aveau dreptul legal să o facă? Nici pomeneală! Vorbim de un document cu caracter secret care nu putea să părăsească incinta unității de păstrare a documentelor. De ce l-au luat? Pentru că din studierea acestuia puteau ști ce documente erau stocate în Arhiva SIPA. De înapoiat, l-au înapoiat SIPA la numirea noului șef al DGPA, procurorul Doru Dobocan, undeva în aprilie 2005. Deci, timp de trei luni, evidența operativă a Arhivei SIPA a stat în posesia Monicăi Macovei și/sau Dan Tapalagă. Au fost întocmite măcar niște procese-verbale de acces sau de ridicare de documente? Nu rezultă așa ceva, dar ne-am adresat Ministerului Justiției cu câteva cereri în acest sens, urmând să aflăm răspunsul cât mai repede.

Prima comisie legală, după câteva luni

Ministerul Justiţiei a informat în data de 9 aprilie 2005, că şeful Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie este procurorul Doru Dobocan, iar adjunctul acestuia a fost numit Florian Ungur. Doru Dobocan a fost procuror în cadrul Parchetului Curţii de Apel Cluj, iar din 2004 era procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) - Serviciul Teritorial Cluj. În perioada 1998- 2001 a fost procuror în cadrul Parchetului instanţei supreme.

Florian Ungur este colonel în rezervă, inginer specialist în comunicaţii şi informatică. A activat până în 2004 ca ofiţer în cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

Un ghem de minciuni

De ce apare acest ghem de minciuni? De la pretextul intrării în Arhivă - o tentativă de incendiere de care nu-și mai amintește nimeni (cu excepția lui Macovei și Tapalagă), la contradicțiile legate de scopul și durata vizitei - de la o oră la 6 ore fiind o diferență pe care oricine o putea sesiza, totul pare un scenariu pus la punct în detaliu pentru a obține accesul la cele mai sensibile documente legate de cariera și viața magistraților.

Atunci când am luat decizia să publicăm Raportul din 2008 al Comisiei Chiuariu - Predoiu am făcut-o fiind conștienți că zgândărim un ghem de minciuni și interese legate de Arhiva SIPA. Reacția ministrului Justiției Tudorel Toader care a desecretizat doar niște procese verbale de acces, excluzând perioada mandatului Monicăi Macovei, ne-a demonstrat că nu există nici cea mai mică intenție să fie făcută lumină în acest scandal.

Secretele SIPA

Reporter EVZ: Ce fel de secrete de stat sau secrete de stat de importanță deosebită există în această arhivă. Existau astfel de secrete? Doru Dobocan (șef DGPA în timpul lui Monica Macovei): Da. Existau. De exemplu, o persoană încarcerată care ar fi pregătit un atentat era secret de stat. Reporter EvZ: Dar secret de stat de importanță deosebită? Dobocan: A fost parcă unul, legat de intenția lui Omar Hayssam de a fugi din România. El era închis și s-a aflat.

Dan Tapalagă nu a prezentat documente legale

Dan Tapalagă, în calitate de consilier, a intrat în arhiva SIPA fără a avea acest drept legal! Deși, potrivit Notei, i s-a solicitat certificatul de acces la documente clasificate, nu a prezentat nici un document. În prezența Ministrului Justiției, prin intimidarea clară a ofițerilor SIPA, a pătruns într-un spațiu ce conținea documente strict secrete, chiar și unele de cel mai înalt nivel - Strict Secret de Importanță Deosebită. Potrivit fostului șef al DGPA din timpul Monicăi Macovei, în arhiva SIPA se găseau și documente cu cel mai înalt grad de clasificare -SSID.

Totul a durat o oră

Dan Tapalagă: „Nu am văzut conținutul dosarelor și nu s-a uitat nimeni în ele. Cei de la SIPA au fost în permanență lângă noi cât am stat acolo. Nu am rămas singuri, noi cu dosarele, nici o secundă. Totul a durat puțin, în jur de o oră. Din câte îmi amintesc, s-au securizat câteva spații cu sigiliul ministrului, iar înainte de a pleca cineva a întocmit un proces verbal.”