Vladimir Putin are în acest moment o poziție fragilizată de războiul din Ucraina și de criza economică. Fostul său prim-ministru, devenit acum unul dintre cei mai mari adversari ai lui Putin, explică strategia pe care Occidentul trebuie să o adopte pentru a-l da jos de la putere.

Două mici formațiuni de opoziție din Rusia, Parnas, a opozantului asasinat Boris Nemțov, și condusă de fostul premier al lui Putin, Mihail Kassianov, și Partidul Progresului, al dușmanului declarat al lui Putin, Alexei Navalnîi, au anunțat că vor forma o alinață electorală în vederea alegerilor din 2016.

Kassianov, îndepărtat de Putin de la conducerea guvernului în 2004, a acordat un interviu pentru Le Nouvel Observateur în care a explicat cum îl va da opoziția jos de la putere pe liderul de la Kremlin.

Erați foarte apropiat de Bors nemțov, asasinat pe 27 februarie la Moscova. Mediile oficiale afirmă că el a fost ucis din cauza luărilor sale de poziție în atentatul de la Charlie Hebdo. Cum comentați?

Această teză este ridicolă. De ce s-ar fi legat de el islamiștii extremiști? Sigur, Boris apăra libertatea de expresie, dar nu a zis niciodată nimic împotriva islamului. Această pretinsă explicație este artificială. La început, autoritățile au încercat să se creadă că a fost un complot al serviciilor occidentale sau ucrainene. Dar cum această explicație nu a prins la opinia publică, au inventat povestea cu Charlie Hebdo.

Nici versiunea asta nu convinge prea multă lume, așa că la Kremlin se încearcă o nouă pistă: ar putea fi „o crimă fără mobil”! De fapt, puterea spune totul și orice pentru a evita să recunoască un asasinat politic al cărui comandidar este din Rusia.

Care este resposabilitatea lui Putin în toată afacerea?

După părerea mea, nu el a dat ordinul. Cred chiar că asasinatul a fost un șoc pentru Putin. Nu avea nici un interes ca acest asasinat să aibă loc. El caută cu orice preț să evite tuburările interne, nu vrea să sporească neîncrederea populară, mai ales în rândul clasei de mijloc, față de regimul său, care este mult mai fragil decât se crede.

Însă climatul pe care l-a instaurat în Rusia de un an de zile a creat condițiile acestui asasinat. De când Boris și cum mine am denunțat anexarea Crimeii, acum un an, propaganda oficială ne tratează drept „coloana a cincea”. În discursurile lui, Putin a declarat că există, în Rusia, „dușmani din interior”. Am fost citați nominal. Unii au putut interpreta această atmosferă de ură ca un apel la crimă. Iată marea responsabilitate a președintelui rus.

Unii cred că Nemțov a fost ucis din cauza raportului pe care îl pregătea asupra prezenței armatei ruse în Ucraina.

Într-adevăr, Boris avea intenția să publice acest document. La cinci zile după asasinarea sa, a, decis ca partidul nostru să publice textul. Surse credibile erau gata să-i furnizeze informații, până atunci necunoscute, despre mormintele soldaților și chiar ale ofițerilor ruși din Ucraina. Dar încă nu este gata. Așa că nu cred că acesta este cauza asasinatului.

A fost ucis pentru că era unul dintre liderii manifestației opoziției de a doua zi?

Comanditarul a ales probabil această zi pentru a crea emoție, pentru a arăta că poate acționa atunci când vrea el, chiar în ajunul unei mari manifestații, chiar în fața Kremlinului. Este probabil vorba despre o personalitate sau un grup foarte legat de putere, care vrea să pună presiune pe Putin, să-i arate că nu controlează totul.

Cel care a dat ordinul se găsește printre naționaliștii extremiști care ar dori ca Putin să-și înăsprească regimul. Dar aceste organizații secrete de extremă dreapta sunt controlate de către serviciile secrete. Așa că poate că adevăratul comanditar se ascunde în sânul acestor servicii.

Asasinarea lui Boris ar putea fi, cum zic unii, ultimul episod sângeros al luptei pentru putere care opune două clanuri: cel al președintelui cecen, Ramzan Kadîrov, și FSB (fostul KGB - n.r.). Scopul ar fi să-l constrângă pe Putin să dea unuia dintre aceste două grupuri mai multă putere, mai ales economică. În orice caz, se înțelege de ce Kremlinul nu crea ca adevărul să iasă la lumină. Ar arunca o lumină prea crudă asupra regimului său și asupra funcționării acestuia.

Vă temeți pentru viața dumneavoastră?

Sigur că da, toți rușii ar trebui să se teamă, iar eu sunt mai expus ca alții... Sunt singurul fost premier pe care puterea nu-l protejează. De când m-am opus fățiș lui Putin, mi-au fost retrase gărzile de corp la care un șef de guvern are dreptul.

Sunteți supravegheat de serviciile secrete?

Trăiesc tot timpul sub supreaveghere. Nici măcar nu se feresc când mă urmăresc, mai ales înaintea manifestațiilor politice.

Vâ gândiți la exil, ca mulți alții?

Uciderea lui Boris a fost un punct de cotitură. De atunci, rușii, clasa de mijloc și intelectualii, mai ales, încep să-și schimbe în profunzime felul în care se raportează la regim, la ceea ce a fpcut sau n-a făcut în ultimii 15 ani. Din cei în ce mai mult. tineri sau vârstnici, vin la noi să ne întrebe cum pot să ne ajute. Nu spun că este un val uriaș, dar este un semnal important: atmosfera este pe cale să se schimbe.

Poate fi Putin înfrânt în alegeri, sau poate fi dat jos numai prin acțiuni de stradă?

În Rusia nu există alegeri libere! De fapt, nu am putea avea decât datorită acțiunilor de stradă. Puterea nu va organiza un scrutin corect decât dacă este constrânsă de popor. Nu există un alt mijloc de a ajunge la o tranziție pașnică. Acesta este obiectivul nostru: obținerea de alegeri cu adevărat libere. Avem un an pentru a-l atinge.

Viitorul scrutin legislativ va avea loc în decembrie 2016. Până atunci trebuie să mobilizăm populația pentru ca aceasta să ceară reguli noi: ca toate partidele să poată prezenta candidați, ca aceștia să aibă acces la media audiovizuale...

Ce vă face să credeți că Putin ar putea ceda la presiunea străzii?

Pentru că a fost cât pe ce să o facă acum trei ani și jumătate. În ajunul marilor manifestații din 2011, a angajat discuții cu noi privind o nouă lege electorală, mai corectă. Dar imediat ce mișcările au slăbit, a înrerupt negocierile și a pornit un val de represiune. Trebuie deci s-l constrângem să revină la masa negocierilor.

Acum este momentul. Este izolat pe plan internațional, iar șomajul crește. De aceea cred că, dacă strada se mobilizează, ar putea să accepte din nou negocieri.

Nu cumva sunteți prea visător? Este susținut de 85% din populație.

Acest 85% de care vorbește toată lumea reprezintă procentul de populație care, în martie trecut, susținea anexarea Crimeii! Însă, potrivit ultimului sondaj, Putin ar obține 53% din voturi în alegerile prezidențiale. Aceasta arată că, în ciuda propagandei oficiale și a boicotului presei centrale față de opoziție, jumătate dintre ruși nu vor ca el să mai fie președinte.

Iar sondajul datează dinainte de războiul din Ucraina și de începutul crizei. De ce credeți că puterea face totul pentru a ascunde că numeroși soldați ruși au murit în Donbas? Pentru că Putin știe că, dacă o asemenea informație se difuzează în Rusia, vor fi mai numeroși cei care se vor dezice de el.

Occidentul este destul de ferm față de Putin?

În ciuda a ceea ce se crede adesea, Putin nu are nici ideologie, nici o strategie adevărată. Nu este Stalin. Nu are un scop precis, cum ar fi refacerea unui mare imperiu. Dar dacă i se va oferi ocazia de a-și spori puterea, va profita de ea. În opinia mea, a atacat Ucraina pentru a putea negocia cu Occidentul soarta Crimeii.

Însă cum reacția Occidentului la anexarea peninsulei a fost ciudat de modest, a decis să păstreze Donbasul, pentru un timp. De îndată ce simte o slăbiciune, avansează. Aceasta este natura lui. Or, pentru moment, Occidentul nu îi opune o rezistență reală.

La Minsk, în timpul negocierilor asupra Ucrainei cu Hollande și Merkel, a obținut tot ceea ce a dorit, pe hârtie. Dacă aceste acorduri nu se vor modifica pe teren, victoria lui va fi totală. Atunci va înhăța Moldova. Apoi, o țară baltică.