„Darea în plată”, potrivit modificărilor din lege, se va putea folosi și în cazul creditelor luate prin programul Prima Casă. Iar aceste modificări inițiate de PSD trec tacit de Senat deşi Guvernul și BNR se opun ca Prima Casă să fie inclusă în lege.

Proiectul de lege prin care și beneficiarii de credite Prima Casă urmează să fie eligibili pentru a beneficia de prevederile Legii privind darea în plată va trece tacit de Senat și va merge la dezbatere în Camera Deputaților. Inițiativa are avize negative de la BNR și de la Guvern, care ridică mai multe întrebări, cea mai importantă fiind „cui i s-ar da în plată” un imobil luat cu garanția statului.

Creditelor luate prin programul Prima Casă, cunoscut acum sub numele de Noua Casă, li se vor putea aplica regulile dării în plată, ce poate fi folosită pentru a stinge datoriile provenite dintr-un contract de credit, potrivit unui proiect legislativ.

Senatorul Daniel Zamfir, inițiatorul Legii privind darea în plată

Propunerea legislativă este semnată de senatorul Daniel Zamfir, inițiatorul Legii privind darea în plată, și de mai mulți colegi parlamentari din PSD. Parlamentarii PSD doresc, printre altele, eliminarea unui articol din Legea 77/2016 care exceptează creditele Prima Casă din rândul celor eligibile pentru prevederile din lege. Inițiativa nu a primit raport în timp util în comisiile de fond de la Senat, astfel că nu a mai ajuns să fie votată în plen.

Conform prevederilor legale, termenul de adoptare tacită s-a îndeplinit pe 10 martie și Senatul va constata în plen îndeplinirea acestuia în ședința din 15 mai, după care va trimite proiectul în forma inițiatorului la Camerei Deputaților. Darea în plată a devenit mult mai utilă consumatorilor după ce Curtea Constituțională a dat undă verde legislativului să definească impreviziunea pe cale cantitativă, ceea ce Parlamentul a și făcut începând cu mai 2020.

Legea modificată arată, astfel, că este impreviziune o creștere a cursului de 52,6% față de momentul contractării împrumutului în valută, pentru o perioadă de cel puțin 6 luni sau o creștere a ratei lunare cu cel puțin jumătate față de momentul contractării creditului ca urmare a creșterii dobânzii anuale efective, situație care să se mențină pe cel puțin 6 luni.

Sunt vizaţi cei care au luat credite în perioada 2015-2017

Consumatorii au putut merge în instanță să ceară judecătorilor adaptarea contractului, în cazul în care îndeplineau condițiile de impreviziune, dar și celelalte condiții din lege, cum ar fi cele legate de calitatea de consumator, valoarea maximă a creditului sau cele privind procedurile birocratice privind notificarea băncii.

Cei cu credite Prima Casă/Noua Casă au fost, însă, excluși de la început de la posibilitatea de a da în plată sau de la a cere echilibrarea contractelor în condițiile Legii 77/2016, deși unii s-ar califica la condiția privind creșterea ratei cu jumătate ca urmare a majorării dobânzii variabile.

Este vorba mai ales cei care au luat credite în perioada 2015-2017 în care ROBOR la 3 luni era foarte redus (când a scăzut și la sub 1%), sau 2021-2022, când IRCC era sub 2%, în condițiile în care în trimestrul al patrulea din 2022 ROBOR a crescut până aproape de 8% (mai recent a scăzut sub 7%) și IRCC a ajuns la circa 6%, ceea ce a făcut ca românii să plătească cele mai mari dobânzi din UE la creditele ipotecare în sold. Mai multe despre acest proiect de lege puteţi citi pe site-ul profit.ro.