Este o strategie a Rusiei care încearcă să-și păstreze dominația în lupta cu rivalii săi tradiționali Canada, SUA și Norvegia, dar și cu noul „pretendent”, China.

Interviuri cu oficiali și analiști militari și analiza unor documente guvernamentale arată că Rusia își întărește puterea militară în zonă, pentru prima oară după 1991, anul căderii URSS, scrie Reuters.

Expansiunea rușilor are ramificații financiare și geopolitice importante. Arctica se estimează că deține rezerve de hidrocarburi mai mari decât cele ale Arabiei Saudite și Moscova se pregătește militar pentru a deține controlul în zonă.

„Istoria se repetă”, spune Vladimir Blinov, un ghid de la bordul vasului Lenin. „Atunci, în anii 1950, a fost punctul culminant al Războiului Rece, iar SUA conduceau în anumite domenii. Dar noi i-am bătut pe americani și am construit prima navă nucleară din lume. Situația este similară acum”, a spus el.

Moscova ia măsuri să redeschidă bazele militare abandonate, aeriene și cu radare, de pe  insulele îndepărtate din Arctica și să construiască altele noi, și continuă să revendice o 800.000 de km pătrați în regiune.

Rușii dau publicității în mod regulat fotografii cu militari care se antrenează, cu puști de asalt, în sănii trase de reni.   

Conform Institutului American de Geologie, rezervele de petrol și gaze din Arctica sunt de circa 412 miliarde de barili de petrol, circa 22% din rezervele nedescoperite de petrol și gaze.

Prețul scăzut al petrolului și sancțiunile impuse de Occident, din cauza acțiunilor Rusiei în Crimeea și Ucraina, au făcut ca planurile pentru proiectele din Arctica să fie amânate, dar Kremlinul joacă pe termenlung, avertizează analiștii.

Construiește trei spărgătoare nucleare de gheață, printre care și cel mai mare din lume, pentru a-și completa flota de 40 de vase, dintre care șase sunt nucleare. Nicio altă țară nu are flotă de spărgătoare de gheață atomice, care sunt utilizate pentru a curăța canalele navigabile pentru vasele civile și militare.

Flota Nordică a Rusiei, de la baza de lângă Murmansk în apele din Golful Kola, va avea propriul său spărgător de gheață, primul, și două corvete capabile să spargă gheața, înarmate cu rachete de croazieră, conform sursei citate

„În timpul lui Gorbacov și al lui Elțîn, granițele noastre arctice au fost mutilate”, spune profesorul  Pavel Makarevich, membru al Societății Geografice Ruse. „Acum acestea vor fi restaurate”.

Aceste întăriri militare, similare cu cele din Crimeea și Kaliningrad, au fost anunțate la Washington, secretarul american al Apărării, James Mattis, spunând, în audierile din Congres, că „nu este în avantajuș nostru să lăsăm altora orice parte a lumii”.

Mattis a mai declrat că măsurile luate de Moscova în Arctica sunt „pași agresivi” și a promis că va prioritiza dezvoltarea unei strategii a SUA, conform senatorului Dan Sullivan. Va fi o dilemă pentru președintele Donald Trump, care vrea să repare relațiile SUA-Rusia și să facă echipă cu Rusia în Siria, decât să se implice în cursa înarmării din Arctica.

Pe de altă parte, circa 300 de pușcași marini au fost trimiși în Norvegia, începând de luna aceasta, timp de șase luni – pentru prima oară de la Al Doilea Război Mondial când trupe străine au primit permisiunea de a staționa aici.

„Modernizarea forțelor arctice și a infrastructurii militare din zonă are loc într-un ritm fără precedent, nici măcar în epoca sovietică”, a spus Mihail Barabanov, redactor-șef al publicației Moscow Defense Brief.

El a explicat că au fost înființate două brigăzi speciale în Arctica, ceea ce URSS nu a avut niciodată și că există plnauri pentru crearea celei de-a treia, ca și divizii de apărare pe coastele Arcticii.  „Acțiunea militară a Rusiei este cam provocatoare”, a mai spus jurnalistul, apreciind că acest lucru ar putea conduce la o cursă a înarmării, conform Reuters.