Moartea polițistului Bogdan Gigină, cazul care a dărâmat DOI MINIŞTRIi și UN PROCUROR GENERAL

Data de 20 octombrie 2015 ar putea intra în istoria recentă a României ca „punctul zero” al unei anchete fără precedent ce a condus la punerea sub acuzare a doi miniștri de interne, Gabriel Oprea și Petre Tobă, a unui procuror general al României, Tiberiu Nițu, și care a zguduit din temelii serviciul secret al MAI, Direcția de Informații și Protecție Internă (DIPI – fosta „Doi și-un sfert”).

Este ziua în care a murit polițistul Bogdan Gigină, agentul de la Brigada Rutieră care însoțea coloana oficială a fostului vicepremier. Pornit de la anchetarea tragicului accident, tăvălugul cercetărilor efectuate de procurori de la Parchetul București și de la Direcția Națională Anticorupție (DNA) a descoperit un adevărat șir de ilegalități în sânul MAI care s-a soldat cu anchetarea celor trei șefi care au stat la cârma „Doi și-un sfert”, în ultimii trei ani, dar și a altor 18 polițiști din această structură.

Gabriel Oprea, la al treilea dosar penal

La zece luni după moartea tragică a polițistului Bogdan Gigină, Gabriel Oprea, cel care, pe 20 octombrie 2015, era ministru al Afacerilor Interne, este acuzat, oficial, de către DNA de ucidere din culpă. Procurorii susțin că fostul vicepremier este cel care a determinat, nelegal, prezența tânărului agent de la Brigada Rutieră a Capitalei în coloana oficială, misiune în timpul căreia a decedat. Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a transmis procurorului general al României referatul cauzei, care urmează să fie transmis Senatului, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de Gabriel Oprea. Cazul morții lui Bogdan Gigină a fost instrumentat de polițiștii de la Serviciul Omoruri al Poliției Capitalei. În prima parte a anchetei, din 20 octombrie și până pe 4 noiembrie, dosarul a fost cercetat sub coordonarea unui procuror de la Parchetul București. După aceea, Tribunalul București a decis declinarea competenței către Parchetul General, în condițiile în care se prefigura acuzația de abuz în serviciu la adresa lui Gabriel Oprea. La rândul lui, Parchetul General a declinat competența DNA, care a preluat ancheta pe 6 noiembrie 2015. În timpul cercetărilor efectuate în acest caz, au apărut date și informații care s-au concretizat în celebrul dosar al coloanelor oficiale, folosite abuziv de către demnitari. În dosarul „Girofarul”, au fost puși sub acuzare atât Gabriel Oprea, pentru abuz în serviciu, pe data de 5 februarie 2016, cât și fostul procuror general al României, Tiberiu Nițu, pentru complicitate la abuz în serviciu, pe data de 9 februarie. În plin scandal al folosirii abuzive a coloanelor oficiale, Tiberiu Nițu demisionase pe 2 februarie. În aceeași perioadă, procurorii DNA au disjuns un alt dosar: cazul DIPI. După ce s-a constatat că autoturismul Audi folosit de Gabriel Oprea în ziua morții polițistului rutier aparținea serviciului secret al MAI, anchetatorii au descoperit că fostul ministru avizase, nelegal, alocarea unor sume mari de bani de la buget, în contul fondurilor operative ale DIPI, bani care au fost folosiți la achizionarea mașinii de lux, la cabina de duș a fostului ministru și la alte cheltuieli de protocol. Drept urmare, pe 17 februarie DNA a cerut sesizarea Senatului pentru o altă faptă de abuz în serviciu comisă de Gabriel Oprea, alături de șeful de atunci al DIPI, Gheoghe Nicolae și de alți ofițeri din conducerea „Doi și-un sfert” pentru cheltuirea nejustificată a banilor din fondurile operative.

O mare victorie obținută de Steaua s-a născut după ce un adversar și-a provocat, stupid, o comoție cerebrală. Video

Păpușa Nadia, vândută la prețul unui iPhone. Colecționarii se bat pe ea

Petre Tobă:„Faptele sunt anterioare mandatului meu”

După cum „Evenimentul zilei” a relatat în ultima perioadă de timpare de fonduri, fals intelectual, uz de fals, abuz în serviciu, toate în formă continuată. În plus, au apărut alte două acuzații: favorizarea făptuitorului şi obstrucţionarea justiţiei. Mai exact, susțin procurorii DNA, a refuzat să pună la dispoziția anchetatorilor documente clasificate ca și secrete de stat, deși, în realitate, erau rapoarte false despre așa-zise misiuni operativ-informative făcute ca să acopere cheltuieli nejustificate ale fondurilor operative. La trei zile după punerea sub acuzare a lui Văduva, DNA a cerut aviz și pentru cercetarea ministrului afacerilor interne, Petre Tobă. Motivul este unul asemănător: Petre Tobă ar fi refuzat să declanșeze procedura de declasificare parțială a unor documente necesare în instrumentarea dosarului în care sunt cercetați șefii de la „Doi și-un sfert”. Astfel, Laura Kovesi a cerut sesizarea președintelui României pentru aprobarea cercetării penale, Petre Tobă fiind acuzat de favorizarea făptuitorului. DNA susține că refuzul ministrului de a declasifica documentele cerute a venit în contextul în care Petre Tobă aprobase declasificarea unor documente într-un caz similar, în care s-au deturnat fonduri operative, respectiv cel în care au fost puși sub acuzare ofițeri de la Oficiul Național pentru Protecția Martorilor. În acel caz, fostul şef al Oficiului, Adrian Bărăscu şi alţi zece angajaţi ai instituţiei au fost trimişi în judecată, pe 1 februarie, pentru abuz în serviciu şi alte fapte asimilate corupţiei. La scurt timp după anunțul făcut de către DNA, premierul Dacian Cioloș i-a cerut demisia lui Petre Tobă. „În aceste condiţii, trebuie să îşi dea demisia sau să îi cer eu demisia. E evident că cel mai bine pentru Guvern este că el să plece”, a spus Cioloș. Petre Tobă s-a conformat, însă a ținut să precizeze: „Am decis să-mi prezint demisia primului-ministru pentru a evita implicarea Ministerului Afacerilor Interne într-un scandal public în prag de alegeri. Resping cu tărie acuzaţiile aduse şi sunt la dispoziţia organelor de anchetă pentru clarificarea oricărei situaţii. Menţionez că toate faptele prezentate sunt anterioare mandatului meu, iar procurorul de caz a avut acces la toate documentele necesare instrumentării cauzei, inclusiv la cele clasificate «secret de stat».”