După un proces care a durat trei ani, Corneliu Iacobov, fostul proprietar al rafinăriei din Oneşti judecat pentru spălare de bani, a fost achitat.
Fostul proprietar al Rafo Oneşti, Corneliu Iacobov, şi fostul administrator al rafinăriei, Toader Găureanu, au fost achitaţi, ieri, de judecătorii Tribunalului Bucureşti, în dosarul în care sunt acuzaţi că ar fi prejudiciat societatea cu peste 24 de milioane de lei, prin abuz în serviciu şi spălare de bani. La capătul unui proces care a durat aproape doi ani şi jumătate, instanţa a hotărât că o parte dintre faptele descrise în dosar ca abuz în serviciu nu ar fi de fapt prevăzute de legea penală şi, în consecinţă, nici spălarea de bani nu ar fi existat. Dosarul lui Iacobov urmează să fie trimis la Curtea de Apel Bucureşti, care va relua procesul după ce procurorii au făcut recurs. Miliarde furate în numai 10 zile
Procurorii Parchetului General i-au trimis în judecată, în noiembrie 2005, pe Corneliu Iacobov, Toader Găureanu şi pe doi foşti directori din cadrul SC Rafo, Marin Marin şi Liliana Luchian, sub acuzaţiile de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, abuz în serviciu şi spălare de bani. Potrivit anchetatorilor, cei patru inculpaţi ar fi pus la cale, în ianuarie 2003, o schemă de fraudare a Rafinăriei Rafo Oneşti, prin care, în decurs de numai 10 zile, ar fi reuşit să păgubească societatea cu aproape 243 de miliarde de lei vechi. Astfel, la acel moment, SC Rafo SA era acţionar principal şi deţinea 42,6% din SC Electrocarbon SA Slatina, o fabrică de electrozi pentru sudură.
Acest pachet de acţiuni, care valora 8,5 milioane de lei, a fost depus drept garanţie la un contract de vânzare-cumpărare de produse petroliere, în valoare de numai 2,7 milioane de lei, încheiat de Rafo cu SC Metaleuroest SA din Câmpina. Acest contract nu a fost respectat însă de rafinăria controlată de Iacobov, astfel că SC Metaleuroest a preluat acţiunile SC Electrocarbon. Această pierdere ar fi fost intenţionată, susţin procurorii.
Pe de altă parte, Electrocarbon SA avea datorii la Rafo în valoare de peste 22 de milioane de lei. Această creanţă a fost vândută de Rafo, în ianuarie 2003, tot către Metaleuroest SA, pentru numai patru milioane de lei, adică un preţ de cinci ori mai mic decât valoarea datoriei pe care o avea de recuperat rafinăria. Diferenţa de preţ, adică aproximativ 18 milioane de lei, a fost înregistrată de Rafo la capitolul „pierderi“.
Potrivit procurorilor, prin contractele derulate cu SC Metaleuroest, SC Rafo şi-a creat datorii pe care le-a transferat însă la o altă rafinărie deţinută de Iacobov, Dărmăneşti SA, care a intrat în faliment câteva zile mai târziu. Judecă- torii au decis însă că toate aceste contracte - în urma cărora Rafo s-a ales cu o pagubă de 24 de milioane de lei - s-ar fi derulat cu respectarea legii. START BUN, FINAL PROST Iacobov l-a acuzat pe Băsescu de arestarea sa
Corneliu Iacobov a fost arestat în dosarul „Rafo Oneşti“ pe 4 martie 2005, la puţină vreme după ce se declanşase urmărirea penală împotriva lui. Arestarea lui Iacobov a avut un larg răsunet în opinia publică şi a fost privită ca un început al campaniei împotriva marilor corupţi, pe care populaţia o aştepta atunci ca urmare a promisiunilor din campania electorală. De altfel, scandalul „jafului“ de la Rafo Oneşti către bugetul de stat a reprezentat un subiect intens dezbătut în timpul campaniei care a precedat alegerile din decembrie 2004. La rândul său, Corneliu Iacobov a interpretat ancheta declanşată împotriva sa tot în registru politic. „Astea sunt ale lui Băsescu!“, a strigat el fluturându-şi cătuşele în faţa televiziunilor în noaptea în care a fost escortat de procurori din sediul Parchetului General către instanţa de judecată. Corneliu Iacobov a fost pus în libertate după mai puţin de trei luni petrecute în arest preventiv.
REACŢIE DE JUDECĂTOR
Preşedintele CSM: fenomenul corupţiei e invenţia presei
În vreme ce lupta anticorupţie înregistra un eşec, la tribunal, în dosarul „Rafo - Iacobov“, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, judecătoarea Lidia Bărbulescu, rostea un discurs care lăsa de înţeles că nici nu prea există corupţie în România, acest lucru fiind mai mult o invenţie a presei! „Fenomenul corupţiei nu este chiar atât de înspăimântător. El este folosit ca marotă de politicieni şi exacerbat apoi de presă“, a afirmat magistratul, la un seminar despre presa de investigaţie. Judecă toarea nu s-a oprit aici. Aceasta i-a deplâns pe cei anchetaţi, care, din cauza mediatizării cazurilor în care sunt implicaţi, „ajung să fie condamnaţi de opinia publică“. La final, preşedintele CSM le-a sugerat ziariştilor să nu mai comenteze deciziile magistraţilor, nici măcar pe cele definitive.
Recomandările noastre
