Se MOARE cu ZILE în SPITALELE din ROMÂNIA. Statistica care ÎNGROZEȘTE

Institutului Naţional de Sănătate Publică a publicat un raport potrivit căruia, numărul infecţiilor dobândite de pacienţi în spitale aproape s-a dublat în ultimii 12 ani, ajungând de la circa zece mii în 2005, la 19 mii anul trecut.

Cea mai mare creştere s-a înregistrat la infecţiile digestive, numărul lor crescând de la nouă sute la opt mii.

Cazurile de septicemie au crescut şi ele de până la şase ori, în timp ce infecţiile urinare s-au dublat.

Conform Institutului, infrastructura spitalicească învechită îngreunează de multe ori controlul infecţiilor.

Serviciul militar obligatoriu. România trebuie să-și întărească sistemul de apărare

Românii nu scapă de noi impozite. Categoriile ce vor fi vizate să rămână cu mai puțini bani

spune la RFI că deşi a crescut numărul de infecţii raportate, există în continuare o subraportare: „Este un început, dar pe fond nu s-a schimbat nimic. Înainte, raportarea era de 0,1%-0,2% la total internări, acum avem dublu, adică să zicem, 0,4%. Media europeană e pe la 5%, iar în cazurile mai grave ar fi 10%, noi aflându-ne probabil undeva la extrema aceasta”, a declarat medicul Sorin Paveliu, expert la Societatea Academică din România, la RFI.

La întrebarea, ce riscă un spital, dacă raportează numărul real de infecţii, Paveliu a declarat: „Din punctul meu de vedere, nu riscă nimic, numai că oamenii în continuare, deşi legislaţia a înlăturat unele pedepse care nu erau normale, managerul risca să fie dat afară, acea instituţie spitalicească risca să fie dată în judecată pentru malpraxis. Infecţii există, problema e că noi nu le recunoaştem şi nerecunoscându-le, nici nu le combatem în mod adecvat. Există un singur risc: prostul renume al instituţiei sanitare”.

 „Identificarea, analiza, controlul şi monitorizarea riscului infecţios intra-spitalicesc la nivelul furnizorilor de servicii de sănătate înregistrază încă deficienţe semnificative. Raportarea infecţiilor asociate asistenţei medicale sau a incidentelor/accidentelor cu risc infecţios ocupaţional este deficitară. Măsurile de restrângere a auto-administrării şi a abuzului de antibiotice sunt insuficient promovate şi investigate, iar supravegherea/monitorizarea fenomenului de rezistenţă la antibiotice este de mult timp suboptimală”, se arată în raportul INSP.