Misterul ultimei vizite oficiale făcute de Ceaușescu în Iran. Cine s-a ocupat de aranjamentele pentru deplasarea din 18 - 20 decembrie 1989

Misterul ultimei vizite oficiale făcute de Ceaușescu în Iran. Cine s-a ocupat de aranjamentele pentru deplasarea din 18 - 20 decembrie 1989 Nicolae Ceaușescu. Sursa foto: Arhiva EVZ

În zilele 18 – 20 decembrie 1989, în timp ce la Timișoara oamenii erau în stradă, protestând împotriva comunismului, dictatorul Nicolae Ceaușescu a plecat în Iran. A fost ultima sa vizită oficială înainte să fie capturat și împușcat la Târgoviște. Pentru mulți martori ai evenimentelor din acele zile, dar și pentru istoricii de mai târziu, această vizită a fost un mister. De ce a ales Ceaușescu să plece, în timpul revoltelor anticomuniste?

Pe 18 decembrie 1989, dictatorul comunist Nicolae Ceauşescu a plecat în ultima vizită oficială în Republica Islamică Iran. A ajuns la Teheran, fiind invitat de preşedintelui Ali Akbar Hashemi Rafsanjani. Se întâmpla chiar în timp ce, la Timișoara,  revoluția anticomunistă era în plină desfășurare. Protestele împotriva regimului luau amploare, magazinele erau sparte, armata interzicea cetățenilor să se deplaseze în grupuri mari, încercând să pună capăt revoltelor.

În timp ce Nicolae Ceaușescu zbura la Teheran, mai mulți tineri erau împușcați de forțele de ordine fidele dictatorilor, se spune la ordinul Elenei Ceaușescu. De altfel, soția dictatorului, cunoscută pentru răutatea sa, a fost demonizată de toți marii activiști comuniști care au avut de-a face cu ea. Aceștia erau deranjați de influența pe care Ceaușeasca, cum i se spunea, o avea asupra dictatorului. Astfel, încă dinainte de revoluție, nemulțumiții au încercat să o învinovățească de toate relele regimului, încercând să-l umanizeze pe Nicolae Ceaușescu.

Ion Stoian, ultimul ministru de Externe comunist, care l-a însoţit pe Ceauşescu în vizita din Iran, a povestit de ce a ales dictatorul să plece la Teheran, când Timişoara era în fierbere. El a spus că nu este nici un mister legat de această vizită, că fusese programată încă din septembrie 1989.

Ne puteți urmări și pe Google News

„Fusesem trimis de Ceauşescu cu un mesaj la Rafsanjani, preşedintele Iranului, în septembrie 1989. (...) Şi m-am dus în 4-5 septembrie 1989. Îl cunoscusem întâmplător pe ministrul de externe al Iranului. Era un medic pediatru. Cum s-au derulat lucrurile? Am înmânat mesajul, l-a citit şi am adus o chestiune nouă în discuţie. Că în dezvoltarea economică pe noi ne-ar interesa o cantitate mai mare de ţiţei, gaze naturale... M-a lăsat în seama primului său adjunct, Vaiazi, consilier pe probleme internaţionale al lui Rafsanjani. Am ieşit de la ministrul de Externe, însoţit de Vaiazi, care mi-a spus: «Domnule Stoian, vă rog luaţi aici loc, eu mai am încă treabă cu domnul preşedinte...» L-am aşteptat cam o oră şi am plecat să mâncăm. Eu cu el”, a mai povestit fostul demnitar comunist.

Sursa foto. Scanteia

Cum a fost aranjată vizita din Iran

Vizita a fost antamată la un restaurant, unde ministrul de externe a primit invitația pentru Nicolae Ceaușescu, iar dictatorul a stabilit ca vizita să se desfășoare în perioada 17 - 20 decembrie.

„În restaurant, Vaiazi zice să ne retragem pe terasă doar cu translatorul meu de limbă farsi-română. M-a întrebat cum ar privi Ceauşescu o eventuală invitaţie de-a face o vizită în Iran. Ştiam că ar aproba, dar am zis că «nu pot să mă angajez, dar dacă vrei o părere...» Şi l-am lăsat să înţeleagă acordul. A rămas să discutăm că, în acest caz, să trimit o telegramă ambasadorului nostru, iar el, Vaiazi, va veni să stabilim amănuntele vizitei şi cu propuneri. (...) Dar i-am trimis o telegramă lui Ceauşescu. O chestie bună – îmi zice la sosire. Şi ia calendarul să stabilim. Înainte de Congres avem treabă multă, aşa că mai bine pentru 17-20 decembrie”, a mai povestit fostul demnitar.

Potrivit lui Ion Stoian, soția dictatorului, Elena Ceauşescu, nu a fost invitată în Iran din cauza protocolului Iranian.

„Pentru că ei nu aveau o femeie în protocol. Cu ea nu am vorbit o iotă despre vizita aceasta. După ce am stabilit cu Nicolae Ceauşescu ce discuţii să facem, o săptămână înainte de vizita la Teheran, s-a întâlnit comisia mixtă româno-iraniană de colaborare economico-ştiinţifică. Am dat un comunicat de vreo patru pagini cu ce convenisem”, a mai povestit fostul ministru.

Dosarul Revoluției. Parchetul General a publicat rechizitoriul. Ce cuprinde documentul de 345 de pagini

Sursa: Facebook

Motivul pentru care Ceaușescu nu a renunțat la vizită

Fostul demnitar comunist, a explicat că pentru Ceaușescu era deosebit de importantă vizita din Iran, în ciuda demonstrațiilor de la TImișoara pentru că urma să se pună la cale un contract de livrare a țițeiului iranian. El a spus că partea iraniană era destul de capricioasă, iar Ceaușescu ar fi dorit să se asigure că negocierea contractelor nu va fi blocată. Însă, acesta a fost tot timpul în legătură cu cei din țară și s-a pus la curent cu situația de la Timișoara.

„Nicolae Ceauşescu avea telefon direct şi în avion. Dar eu am fost trei zile fără radio, fără informaţii. În seara de 20 decembrie, am fost la biroul lui Ceauşescu şi i-am spus că am primit telegrame internaţionale de ameninţare la adresa României. (…) Declaraţia ministrului de Externe francez că va privi cu înţelegere o eventuală pătrundere a trupelor sovietice în România. La două ore distanţă, declaraţia secretarului de stat Baker că SUA sunt de acord cu poziţia Franţei. Apoi Matyas Szüros, preşedintele interimar al Ungariei, care declara că, având în vedere situaţia din România, crede că a sosit timpul să eliberăm teritoriul carpato-dunărean ce le aparţine. Erau apoi şi informaţiile primite pe alte căi”, a mai povestit fostul ministru.

Sursa foto. EVZ

Ceaușescu se temea de o intervenție militară

Potrivit spuselor sale, Securitatea îl inform ape Ceaușescu în legătură cu o mulțime de situații dificile, inclusiv legat de o posibilă invazie sovietică, dinspre Prut.

„Serviciile speciale informau că în ziua de 19 decembrie a avut loc întâlnirea şefilor adjuncţi ai Statelor Majore din ţările Tratatului de la Varşovia, la Kiev, pentru a discuta situaţia din România. România nu a fost invitată. Se mai informa şi că la Ungheni, pe râul Prut, se pusese podul de vase până la jumătatea apei. I le-am dus lui Nicolae Ceauşescu, în 20 seara, la biroul lui din CC. Am avut impresia că ştia deja câte ceva. A spus: «Da, urmărim atent această chestiune, avem informaţii că sovieticii or să intre în România, că se pregătesc... Invită ambasadorii ţărilor socialiste şi pe ceilalţi şi comunică-le că Guvernul român... ştii tu ce să le spui» (…)

Până la 2 noaptea am stat pe baricadă. Urma ca a doua zi să-i chem şi pe ambasadorii ţărilor din NATO. Dar a doua zi s-a întâmplat ce s-a întâmplat în Bucureşti. Am fost chemat şi eu să merg la miting. S-a întâmplat busculada şi mi-am dat seama că e pierdută cauza. Am ajuns la minister pe la 16-17 seara. Şi m-a întrebat Nicolae Ceauşescu dacă am chemat ambasadorii. Am spus că n-am putut. Şi s-a terminat... S-a terminat”, a povestit Ion Stoian într-un interviu cu istoricul Lavinia Betea, pentru Adevărul.