Afirmatiile presedintelui din urma cu aproape o luna referitoare la recuperarea tezaurului romanesc de la Moscova au aprins spiritele si au readus in prim-plan problema tezaurului romanesc de la Moscova. VIDEO

Raspunzand zvonurilor referitoare la existenta unei firme implicate in recuperarea celor aproape 100 de tone de aur, aflate la Moscova de peste opt decenii si la plata a doua milioane de dolari catre o firma privata, Traian Basescu a apreciat ca ipoteza platii pentru tezaur a intoxicat "si presa, si oamenii politici".

Premierul Calin Popescu-Tariceanu a sustinut, de asemenea, ca autoritatile de la Moscova au subliniat ca singurul organ imputernicit sa discute problema tezaurului este Comisia comuna infiintata la 4 iulie 2003.

In plus, co-presedintele comisiei din partea romana, istoricul Ioan Scurtu, a infirmat ipoteza implicarii unei firme private in problema tezaurului romanesc. "Este o diversiune!", a apreciat Scurtu, contact de EVZ on-line.

Directorul firmei “Profact Management SRL”, Eugen Anca, afirma insa ca are documente care ii sustin afirmatiile.

In plus, acesta lanseaza cateva atacuri, vorbind despre lipsa de reactie a autoritatilor romane in problema tezaurului. 

 Interviu

EVZ: Cum ati ajuns sa va implicati in problema Tezaurului Romanesc? Eugen Anca: In 2003 m-am intalnit cu Claus Rayhle, atunci reprezentatul oficial al Institutului de Relatii Externe de la Moscova. El avea ca sarcina infiintarea unei reprezentante a acestui institut in Germania, iar in Romania avea misiunea de a face cunoscuta oferta rusilor in cadrul unui proiect privat cunoscut sub denumirea de Tezaurul Romanesc la Moscova. In 2003 am devenit reprezentantul lui Rayhle in Romania, iar din 2004 am preluat misiunea acestuia, dupa ce el s-a retras.

EVZ: Ce masuri ati luat in vederea retrocedarii tezaurului? E.A: Am inceput sa ma ocup de aceasta problema din 2003, un an mai tarziu am incercat sa vad care e adevarul din spatele adreselor oficiale pe care le primeam de la autoritati. Am prezentat Presedintiei, Guvernului, Parlamentului, Externelor, BNR-ului, SRI-ului si SIE  32 de adrese de-a lungul ultimilor trei ani. Imi doream sa avem un dialog concret, cu efectuarea unor vizite de confirmare la Moscova, actiuni care sa duca la finalizarea acestui proiect, dar in zadar.

EVZ: Puteti fi mai exact? E.A: Exista un nucleu de oameni politici si oameni de afaceri care au beneficiat din plin de situatia confuza a anilor 1994-1995 si au actionat in asa fel incat sa stoarca maximum de profit de pe urma ofertei Moscovei fara ca tezaurul sa fie adus in tara.   EVZ: Potrivit lui Tariceanu, autoritatile de la Moscova au subliniat ca singurul organ imputernicit sa discute problema tezaurului este Comisia Comuna infiintata la 4 iulie 2003. E.A: Tariceanu este total dezinformat. Aceasta Comisie nu are niciun mandat de retrocedare. Insusi secretarul Comisiei ruse de studiere a Istoriei Tezaurului Romaniei de la Moscova a declarat ca aceasta comisie nu este imputernicita sa rezolve problemele restituirii, iar acum nici macar nu mai functioneaza. De asemenea, seful partii romane in Comisia Mixta, prof. Dr. Ioan Scurtu a afirmat ca “…rolul nostru este cu totul altul. Ne ocupam doar de studierea partii istorice - traseul Tezaurului, componenta lui ca acte si documente de valoare, lucrarile de arta si de patrimoniu. In niciun caz de repatrierea Tezaurului, care-i o chestiune ce tine numai de politic.”

Inca din 1996, Duma de Stat a decis restituirea “componentei de metale pretioase” catre BNR, “dar numai in anumite conditii”. Aceste conditii reprezinta de fapt restituirea celor 93,4 tone de aur in baza unei cooperari bilaterale, efectuate numai intre firme private, pentru un pachet de 32 de proiecte economice, comerciale si financiare, care aveau, la acea data, o valoare totala de circa 10 miliarde USD.

EVZ: De ce autoritatile ar ascunde adevarul? E.A: Exista indicii destul de evidente care conduc la ideea ca in baza documentelor originale privind retrocedarea celor 93,4 tone de aur catre BNR, care au fost predate de delegatia Moscovei in 1995 domnului Mugur Isarescu, Bancorex, condusa la acea vreme de Razvan Temesan, a beneficiat de garantii bancare emise de Banca Fortuna S.A (Banca autorizata de Moscova prin care se acceptase retrocedarea tezaurului). Iar BNR probabil a confirmat operatiunea bancara, ceea ce a dus la posibilitatea ca Bancorex sa obtina diferite credite externe in baza doar a documentelor de retrocedare a celor 93,4 tone de aur, dar nu si a instituirii gajului pe aurul respectiv. Din surse externe, dar si de la Moscova si Bucuresti, am aflat ca Zaher Iskandarani si Omar Hayssam au scontat mai multe garantii bancare emise de Bancorex pe piata privata din Orientul Mijlociu ajutand asftel Bancorex sa se recapitalizeze.

Dupa cum bine se stie, marea majoritate a creditelor acordate de Bancorex oamenilor politici, precum si celor din justitie, serviciilor speciale din cadrul Ministerului de Interne nu au fost rambursate niciodata. Gaura produsa de asa zisele credite neperformante au dus la prabusirea Bancorex, iar statul roman a fost obligat sa accepte fuziunea cu BCR. In acest fel practic s-a ascuns opiniei publice lista vinovatilor. Numai in asa fel putem gandi scenariul produs de anumite interese ale oamenilor politici in stransa legatura cu cei care au avut de profitat de pe urma devalizarii Bancorex. Probabil ca acesta este principalul motiv pentru care la ora actuala autoritatile romanesti refuza oferta Moscovei.

EVZ: Care este legatura? E.A: Legatura este simpla, pentru ca in clipa in care in mod efectiv cele 93,4 tone de aur vor intra in visteria BNR ele vor fi deja acontate entitatilor private din Orientul Mijlociu in baza creditelor acordate de acestia catre Bancorex si garantate exact cu tezaurul Romaniei.

EVZ: De ce problema Tezaurului se opereaza la nivel de firme private? E.A: Pentru ca in documentul semnat de catre BNR si Kremlin s-a precizat ca Tezaurul Romaniei constituie proprietatea privata a BNR, confirmata de ministrul finantelor de atunci. Al doilea motiv este acela ca Federatia Rusa nu a preluat obligatiile asumate de guvernul tarist si aceasta problema a tezaurului nu face parte din portofoliul actualei tari. Un al treilea motiv este faptul ca de la venirea la putere a lui Putin, un colectiv de la administratia prezidentiala din Kremlin a primit sarcina de a gasi cai si solutii legale pentru lichidarea datoriilor istorice ale Rusiei.

EVZ: De ce credeti ca ar fi fost imputernicita firma dumneavoastra pentru a aduce Tezaurul in tara? E.A: Rolul de a negocia tezaurul il are BNR, rolul firmei mele era doar de a fi curier. Nu m-a imputernicit nimeni sa negociez, in schimb menirea mea era de a prezenta problema, de a forma o delegatie si de a merge la Moscova.

EVZ: Aveti vreun act care sa va autorizeze sa discutati cu factori de decizie la Bucuresti retrocedarea Tezaurului? E.A: Invitatii din partea partii ruse catre partea romana pentru negocieri. 12 monede de aur, editiile 1859-1907, insotite de actele de provenienta ale acestora, oferite de VNIIVS-CIBDICC Moscova, documente care atesta faptul ca Rusia este de acord sa retrocedere tezaurul, acte care prezinta propunerea partii rusesti in ceea ce priveste retrocedarea. (Vezi anexa nr.1)

EVZ: Cum au reactionat autoritatile de la noi? E.A: Autoritatile romane in loc sa accepte imediat un dialog au preferat sa ne improaste cu noroi, acuzandu-ne ca sintem infractori. Am fost extrem de surprins de atacul josnic al sefului statului pe care l-a facut printr-un interviu acordat la Radio Romania Actualitati pe 19 februarie 2007 cand ne-a acuzat ca i-am cerut doua milioane de dolari in avans si ca noi am intoxicat presa si oameni politici. Traian Basescu pur si simplu minte, dezinformeaza opinia publica si incearca sa manipuleze si sa influenteze negativ chiar presa si oamenii politici. Il vom actiona in judecata pentru calomnie.

EVZ: Cat ati cerut ca sa negociati, care este comisionul dvs? E.A: Nimic. Nu am cerut niciun comision.

EVZ: Care ar fi cauzele Rusiei pentru a retroceda Tezaurul si de ce nu se face la nivel oficial, asa cum vor autoritatile romanesti? E.A: Rusia nu este o tara care sa fie in afara sistemului de valori si a schimburilor comerciale. Putin a declarat ca Rusia va cauta solutii pentru a stinge datoriile istorice pe care le are fata de terti, dar aceste datorii vor fi lichidate sub forme diferite si in anumite conditii. In toamna anului 2004 Rusia deja trimisese un emisar in Romania pentru a informa despre dorinta Moscovei de a rezolva problema tezaurului prin canale private.

EVZ: Exista si alte tari carora Rusia le-a retrocedat tezaurul pe cai private? E.A: Exista 74 de tari cu care Rusia a semnat conventii pe cai private. In acest mod li s-a retrocedat tezaurul Ucrainei, Olandei, Luxemburgului, Germaniei, Belgiei si Austriei etc.

Cititi si "Basescu nu plateste pentru tezaur"

              "Ideea platii pentru tezaurul de la Moscova este o diversiune"

 

Reactia presedintelui

Traian Basescu a raspuns, prin intermediul purtatorului de cuvant Adriana Saftoiu, ca orice discutie referitoare la Tezaur trebuie sa aiba loc doar in cadrul oficial stabilit de ministrii de externe al Romaniei si al Federatiei Ruse, respectiv Comisia Comuna infiintata la 4 iulie 2003, concomitent cu Tratatul politic de baza.

"Referitor la afirmatiile privind retrocedarea pe cale privata a tezaurului Romaniei, precizam ca partea rusa a comunicat oficial Ministerului Afacerilor Externe al Romaniei, prin trei scrisori, din octombrie 2004, iulie 2005 si martie 2006, ca firma respectiva, Profact SRL, nu are niciun mandat sa negocieze problema tezaurului romanesc".