O stea circa 2.5 milioane de ori mai luminoasa decat Soarele a disparut, nelasand in urma ei nici un fel de urme pe care astronomii sa fie in stare sa le descopere. Steaua, o stea albastra masiva care se afla in faza, se crede, finala a vietii ei, a fost observata din 2001 pana in 2011 in galaxia pitica Kinman, situata la crca 75 de milioane ani lumina fata de noi.

Nu a fost posibila observarea directa a stelelor, in mod individual, insa in urma studiului spectrului acestei galaxii astronomii ajunsesera la concluzia ca in aceasta mini-galaxie se gaseste o stea extrem de luminoasa, o stea capricioasa (luminozitate variabila), ca  de altfel toate stelele atat de masive.

Cand in 2019 astronomii au observat din nou galaxia Kinman, cu instrumentul Espresso, care folosea simultan patru telescoape de 8 metri diametru de la Very Large Telescope in Chile, nici urma de aceasta stea – a disparut complet. Au incercat sa dea de urma ei si cu un alt instrument, X-Shooter, tot din Chile, dar nimic – steaua nu mai este acolo! Rezultatele acestui studiu extrem de interesant au fost publicate intr-un articol recent in revista Monthly Notices of the Royal Astronomical Society.

Care este insa misterul? O stea asa de luminoasa precum cea disparuta atunci cand „moare” da nastere unui fenomen impresionant: o supernova foarte luminoasa, lasand in urma o gaura neagra. Totusi, in anii dintre 2011, cand steaua a fost observata pentru ultima data, si 2019, cand nici urma de ea, nu a fost observata nici o supernova in galaxia Kinman iar astronomii sustin ca daca ar fi avut loc o astfel de explozie nu ar fi trecut neobservata.

S-ar putea ca steaua, care avea o activitate variabila – o stralucire deci care se modifica in timp, sa se fi stins cumva si sa ramana o stea mult mai putin luminoasa – pe care astronomii sa nu reuseasca sa o mai observe, sau ca steaua cu luminozitate mult mai mica sa fie ascunsa de praf interstelar.

Cercetatorii au facut insa si o noua ipoteza pentru a explica misterioasa disparitie: steaua ar fi dat nastere direct unei gauri negre, fara sa mai eplodeze; deci o implozie gravitationala care a transformat masiva stea intr-o gaura neagra. Ar fi insa pentru prima data cand s-ar observa un astfel de fenomen in Univers si se crede ca ar fi putin probabil. Totusi, nu se poate exclude ca acolo unde se gasea aceasta stea la ora actuala o gaura neagra consuma materia care trece in apropierea ei, chiar daca mecanismul care sa fi dus la colapsul stelei direct intr-o gaura neagra nu este cunoscut.

Oricare ar fi fenomenul care a dus la disparitia stelei intr-un numar mic de ani, deci intr-o perioada scurta fata de timpii cosmici, este demn de a fi studiat intrucat ne poate ajuta sa intelegem mai bine ce se intampla cu stelele care sunt mult mai mari decat Soarele, cele care consuma prin reactii nucleare extrem de intense combustibilul ce le mentine in viata intr-o perioada scurta de timp, intrucat durata de viata a unei stele este cu atat mai mica cu cat steaua este mai masiva.

Pentru urmatorii ani astronomii planuiesc punerea la punct a unui nou instrument, mult mai puternic: ESO Extremely Large Telescope, care, cu oglinda lui de circa 39 de metri, va permite astronomilor sa vada stelele din galaxia Kinman una cate una, si nu doar – ca pana acum – o imagine globala a intregii galaxii. Acest instrument va fi gata sa scruteze Universul in 2025 – si atunci poate se va lamuri si misterului stelei care a disparut fara urma lasand in urma poate o stea mult mai putin luminoasa sau o gaura neagra printr-un proces inca necunoscut.

 

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro