Misterioasa moarte a milionarului care a vrut să mituiască un general
- Marian Păv ăla şc
- 10 decembrie 2014, 00:00
Soția lui Cătălin Chelu a confirmat decesul afaceristului fugit în Iordania pentru a scăpa de o condamnare de șase ani. Acesta s-a prezentat mereu ca fiind omul lui Vîntu, a cărui mustață a încercat s-o copieze în tinerețe.
Cătălin Chelu (47 de ani), cel care poate fi denumit „lupul țepar” al bursei autohtone- BVB, a murit într-o clinică din deșertul din Iordania, acolo unde se ascundea de autoritățile române pentru a nu fi întemnițat șase ani, pedeapsa primită în Dosarul „Mită la MAI”.
După ce luni apropiații lui Chelu au confirmat pentru „Evenimentul zilei” știrea decesului, ieri, soția sa a întărit această informație. „Este adevărat, atât am de spus”, a declarat aceasta în fața vilei din municipiul Galați.
Reamintim că, în luna septembrie, Curtea de Apel București i-a stabilit o sentință definitivă de șase ani cu executare pentru cea mai tupeistă mită. În 2010, omul de afaceri originar din Galați a vrut să-l mituiască pe generalul Dan Valentin Fătuloiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), chiar în sediul ministerului.
Iordania, Transnistria, Moldova și Ucraina
„Partenerii săi de afaceri m-au anunțat că acesta a decedat în noaptea de duminică spre luni. Era în Iordania, internat la o clinică. De două zile era în comă renală și sfârșitul era previzibil. Familia o să-i aducă trupul în țară”, ne-a declarat unul din colaboratorii afaceristului gălățean.
În ciuda confirmării familiei, mulți dintre adversarii „țeparului”, așa cum îl consideră aceștia, nu cred în deces până nu-i văd trupul neînsuflețit adus în țară. „La câte manevre și scenarii a inventat Chelu, să nu uităm că era omul care vindea șuruburi la preț de Dacia pentru a devaliza firme, este posibil săși fi înscenat decesul pentru a nu mai fi urmărit internațional”, ne-a declarat un director al unei firme falimentate de afacerist.
De altfel, de la lansarea informației morții lui Chelu, au apărut mai multe ipoteze asupra locului unde acesta a sfârșit. Alături de Iordania, Transnistria, Republica Modlova și Ucraina au fost alte state vehiculate ca fiind locul unde Chelu și-a dat ultima suflare.
Moștenitorul unei dubioasei averi
Afaceristul, care atunci când a intrat pe piața bursieră, la sfârșitul anilor '90, tranzacționând în special acțiuni ale SIF-urilor, a lăsat în urmă o avere estimată între 15 și 100 de milioane de euro. Încă de la primele tranzacționări, acesta se prezenta ca omul lui Vîntu, al cărui look cu celebra mustață l-a copiat în tinerețe.
Chelu deține sute de firme prin care învârtea bunurile societăților, unele doar paravan. În 2009, el figura în Topul 300 Capital, cu o avere estimată la 50 milioane de euro.
A vrut să dea mita chiar în casa polițiștilor
Falimentele și devalizările date de Cătălin Chelu nu s-au oprit până pe data de 18 noiembrie 2010, când Direcția Națională Anticorupție l-a prins în flagrant în timp ce oferea o mită de un milion de euro secretarului de stat în MAI, Dan Valentin Fătuloiu.
Șpaga era dată generalului pentru a-i rezolva favorabil dosarele aflate în lucru la unități de parchet, între care și DIICOT.
Cătălin Chelu a intrat sigur pe el și arogant în biroul lui Fătuloiu, i-a pus pe birou contractele unor terenuri și case, i-a spus că două BMW X5 îl așteaptă în parcarea Ministerului, iar în portbagajul unuia se află 50.000 de euro.
Până să fie reținut pentru șpaga tupeistă, afaceristul reușise, prin majorări suspecte de capital, să controleze un număr important de firme, printre care: Altur Slatina, Electroargeş Curtea de Argeş (electrocasnice), Braiconf Brăila (confecții) și Artego Tg. Jiu (producătoarea de benzi de cauciuc.
Șandramalele de milioane
Violența mai dură ca a Mafiei și falsurile erau principalele metodă de afaceri ale lui Cătălin Chelu.
După ce nu a putut să majoreze capitalul social la Plase Pescărești, Chelu a impus angajarea în firmă, în fals, a unor prieteni. Asta pentru că doar angajații aveau dreptul să cumpere acțiuni la Plase Pescărești.
Apoi, Chelu a organizat o ședință ad-hoc a Adunării Generale a Acționarilor, în care prietenii săi angajați fictiv au venit cu acţiuni false, pretinzând că le-au cumpărat de la angajaţi. „Cum ştiam toţi angajaţii şi semnăturile lor, am văzut că erau false”, a declarat Doina Galiţă, contabila firmei.
În acest timp, directorul Petrică Munteanu care reprezenta 54% din acțiunile Plase Pescărești, a fost sechestrat în birou. A sunat la 112 de mai multe ori, dar niciun echipaj nu s-a prezentat până la finalizarea ședinței. Prietenii lui Chelu au votat majorările de capital, propuse inițial de Chelu lui Petrică Munteanu, așa că salariații Plase Pescărești au rămas cu pachetul minoritar, iar Chelu a putut devaliza patrimoniul societății.
Firme în maghernițe
Pentru a devaliza firmele preluate, afaceristul încheia contracte suspecte tot cu firme controlate de Chelu, explică Vasile Iancu, fost director al Fricom Galați. Și această societate a fost devalizată de Chelu. De fapt, omul de afaceri transfera sume și bunuri între firmele sale până se pierdea urma tranzacțiilor. Multe din cele peste două sute de firme înființate sau deținute de Chelu își avea sediul în câteva maghernițe din Galați. Spre exemplu, pe strada Prunari nr.17, sunt înființate 23 de firme ale lui Chelu, pe strada Instrucției nr 1 - 58 de societăți, iar în șandramaua de pe strada Traian nr 198 - sunt înregistrate 26.
Avea serviciu de spionaj
Unul din dosarele pe care Chelu le avea la DIICOT era pentru societatea Plase Pescărești Galați. Pentru a prelua firma privatizată către angajați, prin metoda MEBO, Chelu i-a cerut directorului Petrică Munteanu să introducă 52 de contracte false în contabilitate, pentru a realiza o majorare de capital. Chelu urma să devină acționar majoritar. Pentru că a refuzat acest lucru, Munteanu - care nu era un nimeni, ci ginerele baronului de Galați, Eugen Durbacă - a fost amenințat. „Mi-a spus că vor avea grijă de mine și de nevastă - mea. Că știu la ce grădiniță se duce copilul meu”, spunea acesta. Mai mult, Munteanu susține că Chelu îl urmărea și îi asculta telefoanele, având un serviciu propriu de spionaj. „Înaintea fiecărei ședințe de la firmă spărgeau geamurile de la mașină și îmi tăiau cauciucurile, găseam un șurub în cauciucuri”, își reamintește Petrică Munteanu.