Editura Evenimentul si Capital

Omul care a știut totul (II). Misterioasa identitate a lui Virgil Măgureanu, mineriadele și legăturile cu fosta Securitate

Autor: | | 0 Comentarii | 20450 Vizualizari

În primul episod, întâiul director al Serviciului Român de Informații a povestit despre relația sa antedecembristă cu Ion Iliescu și începuturile noii puteri de după 1989. A dezvăluit cu ce oameni incompetenți a pornit la drum și cu ce greutăți s-a confruntat în alcătuirea unei echipe performante. Astăzi, Virgil Măgureanu mărturisește cum a fost el racolat de Securitate de două ori în zece ani, despre evenimentul numit „Piața Universității” și despre cele două „mineriade” din mandatul său. Și nu în utimul rând despre numeroasele sale nume.

La scurtă vreme după înființare, SRI și primul său director s-au văzut în fața unei mari provocări: „Fenomenul Piața Universității”. S-a declanșat atunci „Operațiunea Dâmbovița”. Printre manifestanți erau infiltrați agenți SRI. De ce a fost necesar acest lucru? Ce pericol prezentau niște oameni care cântau, strigau lozinci și manifestau pașnic? Virgil Măgureanu are răspunsul la îndemână și pare că are noimă ce spune: „Pe lângă acei oameni în Piață mișunau agenți ai mai multor servicii secrete străine, ceea ce a stimulat și motivat așa-numita «Operațiune Dâmbovița». Cum putea să lipsească SRI-ul tocmai din locul unde erau prezenți toți potențialii adversari? Pe frontul informațiilor războiul este permanent și nu există prieteni!”.

A urmat Mineriada din 13-15 iunie 1990. Cine a chemat minerii, că doar n-au venit de capul lor? Și chiar dacă ar fi fost așa, de ce n-au fost împiedicați să ajungă la București? Fostul director al SRI are un răspuns care te năucește: „Vă răspund tot cu o întrebare: «Da’ cine n-a chemat minerii?», de vreme ce principalele ministere economice, printre care și cel al Transporturilor, da’ și altele, i-au chemat! Șeful statului, Ion Iliescu nu i-a chemat, da’ a închis ochii pomenindu-se cu ei, pe 14 iunie dis-de-dimineață”.

FOTO: Ion Iliescu flancat de Virgil Măgurenu și Radu Tinofte. Un fost președinte al României și doi ex-directori ai SRI

L-a „săpat” sau nu Virgil Măgureanu pe Petre Roman?

Virgil Măgureanu recunoaște că ofițeri de-ai săi au participat activ la desfășurarea acțiunii: „Într-adevăr, din proprie inițiativă, un grup de ofițeri ai SRI, care au și fost îndepărtați și chiar pedepsiți cu închisoarea, au stimulat venirea minerilor la București și leau servit drept călăuze. Eu n-am știut acest lucru, atunci!”.

O altă Mineriadă este cea din octombrie 1991, când Guvernul Roman a fost înlăturat prin forță brută. Într-un interviu recent din EVZ, fostul premier Petre Roman afirmă răspicat că Măgureanu nu era străin de această acțiune și că, mai mult, i-ar fi cerut personal demisia de față cu președintele Ion Iliescu. Așa a fost și dacă da, de ce? Măgureanu spune că situația de atunci își avea premisele în lunile precedente: „Guvernul Roman și premierul însuși au făcut obiectul unor ample contestări, pe tot teritoriul țării, dar mai ales în rândul minerilor care au și anunțat, cu mult timp înainte, că vor veni să îndepărteze acel guvern. Cu o lună și jumătate înainte l-am informat pe președintele Iliescu că există nemulțumiri generalizate vizavi de activitatea executivului.”.

Cât privește demisia lui Petre Roman răspunsul acestuia arată, fără echivoc, că cei doi nu s-au iubit nici atunci și nu se plac nici astăzi, după 29 de ani: „Eu nu am fost vocea precumpănitoare, dar am informat cu privire la nemulțumirile create”. Încearcă să se îndepărteze de la întrebare: „Cine era Măgureanu să ceară de unul singur și împotriva voinței tuturor, demisia Guvernului? Este rizibil! Și chiar nu exista niciun motiv, obiectiv și serios, care să ducă la căderea acelui Guvern în frunte cu prim-ministrul său? Chiar dacă i-am cerut-o am făcut-o în calitate de simplu cetățean”.

Economia subterană din anii ’90

Care au fost, sintetic, potrivit informațiilor sale, principalele probleme cu care se confrunta România în acei ani? Iar arată cu degetul, dar indirect, spre preopinentul său din acea vreme și poltica sa economică: „Principalele probleme rezidau toate în mersul economiei românești care ajunsese la un procent îngrijorător de mare al părții sale subterane. Peste 40% era economie subterană”. Aici are perfectă dreptate. Cei mai în vârstă își aduc aminte cu certitudine de toată bișnițăreala la care autoritățile închideau ochii și la fiscalizarea aproape inexistentă în comerțul cu amănuntul.

Primul angajament cu Securitatea și numele conspirativ Victor Popescu

În 1962, Virgil Măgureanu, în al cărui certificat de naștere scria în dreptul numelui de familie Asztalos, semnează un angajament de colaborare cu Securitatea și primește numele conspirativ de Victor Popescu. De ce un puști de 21 de ani ar fi făcut așa ceva, în plin regim stalinist, chit că nu a dat nici măcar o notă informativă? A scris asta și în cartea sa „De la regimul comunist la regimul Iliescu”, dar merită să-l mai ascultăm o dată: „Exista o motivație strict familială. Fratele meu, mai mare cu 11 ani, ocupa un rol important în conducerea Comenduirii Garnizoanei Timișoara. Mai exact era șeful acesteia. A fost un târg: «Știți că aveți un dosar în care tatăl dumneavoastră apare ca dizident anticomunist. Dacă nu vreți să periclitați situația întregii familii este bine să semnați angajamentul». Am semnat... Dar, la scurt timp după aceea am fost primit în PCR și angajamntul a devenit nul”.

„Șarpele cu ochelari” și-a publicat angajamentul cu Securitatea în Evenimentul zilei

CTP il face PRAF pe Gica Hagi! Cel mai dur ATAC la Rege! Ce l-a scos din minti pe jurnalist

Pagina 1 din 2





Stirile zilei

Alte articole din categoria: EVZ Special

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI