Pandemia îngreunează munca românilor, astfel că și în acest al doilea an de criză condițiile de muncă la sparanghel sunt extrem de dificile.
Misiunea sparanghelul. Sezonul sparanghelului se apropie în Germania. Mulţi dintre sezonierii așteptați sunt români, arată un reportaj pentru Deutsche Welle, citat de G4media.
Este linişte pe ogoarele cu culturi de sparanghel şi căpşuni ale fermei Hensgens din localitatea germană Selfkant, situată lângă frontiera cu Olanda. Câteva persoane lucrează pe câmp. „Suntem 15 în momentul de faţă”, spune fermierul Chris Hensgens, care conduce ferma alături de tatăl şi fratele lui.
„În perioadele de vârf avem însă 150 de lucrători concomitent”. În funcţie de evoluţia vremii, recolta de sparanghel va începe la finele lunii martie sau la început de aprilie.
Când a izbucnit pandemia, de teamă, mulţi s-au întors în România
Fermierii se confruntă cu un al doilea an de pandemie. Deși acum sunt mai bine pregătiţi decât anul trecut, au emoţii cu privire la noul sezon. „Anul acesta ştim ceva mai bine ce ne aşteaptă”, explică Chris Hensgens, în vârstă de 32 de ani. „Anul trecut în martie nu ştiam încă nimic”.
Selfkant se află în districtul administrativ Heinsberg, primul mare hotspot de infectări cu coronavirus din Germania. Când a izbucnit epidemia, 3 din cei 10 sezonieri care se aflau deja la fermă au plecat spre România, de teamă.
Primul lockdown din Germania a interzis orice sezonier din Europa de Est. Ulterior, fermierilor germani li s-a permis să aducă sezonieri străini, suportând costurile de zbor. Hensgens a cumpărat bilete de avion în valoare de 10.000 de euro.
Misiunea sparanghelul. Sezonierii vor locui în containere
Ferma de sparanghel Hensgens este a doua ca mărime din regiune. În lipsa muncitorilor sezonieri, întreprinderea de familie nu poate lucra cele 250 de hectare de pământ. Cei mai mulţi sezonieri vin din România. Pe timp de vară, din iulie şi până în septembrie, li se mai alătură şi studenţi ucraineni.
Respectarea normelor stricte de igienă este pentru toate persoanele angajate la fermă şi o problemă logistică, deloc uşoară. Spaţiile de locuit, prevăzute cu camere pentru 4 persoane, cu bucătării mari, băi şi sufragerii comune, nu vor mai putea caza decât o parte din sezonieri.
Ceilalţi vor locui în containere special amenajate cu spaţii sanitare suplimentare. Va exista o femeie de serviciu care va asigura în permanenţă curăţenia încăperilor. Din cauza pandemiei, sezonierii vor mânca preparate gătite de bucătarul restaurantului fermei. Lucrătorii vor mânca, tot din motive de igienă, fiecare în camera lui.
Sezonierii vor fi primiţi doar dacă fac dovada unui test negativ
Şi în acest an, sezonierii vor fi împărţiţi în grupuri fixe, lucrând împreună şi locuind în aceleaşi unităţi. Va exista un plan precis, în baza căruia se va şti care grup lucrează pe câmp şi între ce ore. Grupurile nu se vor putea intersecta pe ogoare şi nici pe drumul între ogor şi casă.
„Ar fi de ajutor şi dacă oamenii nu se întâlnesc pe coridoare”, spune un tânăr fermier, de 25 de ani, Arne Hensgens. La plecarea în Germania, lucrătorii trebuie să prezinte un test negativ pentru coronavirus. Apoi vor fi testaţi, la câteva zile după sosire, direct la fermă.
Fraţii Hensgens știu că vor trebui să mai repete aceste teste pe tot parcursul perioadei de lucru – probabil din propriul buzunar. Anul trecut nu au făcut testele decât o singură dată, când la o fermă din Bavaria au fost despistate cazuri de infectare cu coronavirus.
„O lucrătoare de la ferma noastră a fost atunci testată pozitiv. Din fericire locuia singură şi a putut intra pentru două săptămâni în carantină. „Atunci i-am plătit salariul în continuare, iar statul urma să ne returneze banii. Până acum, n-am primit însă nimic”, povesteşte fermierul Chris Hensgens.
Misiunea sparanghelul. Lucrătorii sezonieri nu sunt asiguraţi prin lege
Dacă femeia făcea o formă gravă de Covid, ar fi ajuns la spital, căci fermierii au încheiat pentru toţi lucrătorii asigurări private de sănătate, mai spune tânărul interlocutor. În Germania însă, sezonierii care nu lucrează mai mult de 70 de zile pe an sunt scutiţi de taxe şi impozite. La fel şi angajatorii. Deci nimeni nu plăteşte, în astfel de cazuri, asigurări de boală, şomaj sau pensie.
În 2020, scutirea de taxe a fost garantată pentru o durată de 115 zile pe an, tocmai pentru ca sezonierii să nu fie nevoiţi să-şi schimbe prea des locul de muncă. Mulţi fermieri solicită şi în 2021 o astfel de reglementare. Totuşi Ministerul Muncii, deţinut de social-democraţi, a respins ideea, invocând nevoia de protecţie socială pentru lucrători.
Și în 2021, pe români îi așteaptă o muncă în condiţii precare
Sindicatele din domeniul construcţiilor, agriculturii sau mediului solicit ca sezonierii să beneficieze de protecţie socială chiar din prima zi de muncă. Majoritatea celor în jur de 350.000 de sezonieri angajaţi în agricultură în Germania lucrează în condiţii precare. Mai ales sezonierii est-europeni au parte,dereori, de condiţii inumane de lucru şi de trai, la salarii mici, pentru un program chiar și de 13 ore de muncă zilnic.
La ferma de sparanghel Hensgens, o zi de muncă durează 8 -9 ore şi sezonierii primesc salariul minim, stabilit prin lege, de 9,50 euro pe oră, plus un bonus, în funcţie de cantitatea recoltată. Din salariu, lucrătorii trebuie să achite 200 de euro pentru transport, dus-întors, şi 9 euro pe zi pentru cazare.
„În funcţie de munca prestată, lucrătorii noştri pot câştiga până la 2500 de euro pe lună. Mulţi cred că oricine poate culege căpşuni, dar nu e aşa. Noi avem nevoie de lucrători cu experienţă şi îi şi tratăm corespunzător pentru că vrem să îi şi păstrăm”, mai spune fermierul.
Sursa: G4media