Ministrul Apărării spune că Rusia rămâne cel mai mare pericol pentru securitatea flancului estic al NATO. El a declarat, însă, că Alianța Nord-Atlantică are capacitatea de a reacționa în 48 de ore, dacă România ar fi angajată într-un conflict armat, timp în care Armata Română poate apăra teritoriul național

- Dan Andronic: Am asistat în ultima vreme la o multitudine de manevre militare şi nu numai manevre militare, ci şi la dislocarea a două comandamente NATO. Avem deja aproape operaţională baza de la Deveselu, o bază de rachete. Se bagă în jur de 280 de milioane în retehnologizare, urmează să vină primele F-16. E o dinamică, cel puţin la nivel militar, extrem de importantă. Împotriva cui, de fapt, ne pregătim??

- Mircea Dușa: Aşa cum ştiţi, după izbucnirea crizei din Ucraina, situaţia de securitate pe flancul estic al NATO şi al Uniunii Europene s-a schimbat complet. Dacă la începutul anului 2014 ne pregăteam să fundamentăm strategiile NATO pentru a le adopta la Summitul din Ţara Galilor, iată că după izbucnirea crizei din Ucraina a fost nevoie ca într-un timp foarte scurt să stabilim obiectivele NATO pentru a asigura securitatea în zonă şi mai ales a flancului estic al NATO şi al Uniunii Europene.

- Ştiu că au fost nişte exerciţii de desant aerian la nivelul Europei, iar România a făcut parte din aceste manevre, am înţeles că 300- 400 de militari au fost desantaţi ca o măsură a reacţiei rapide a NATO.

- Aşa este! În aceste zile este organizat în Europa, sub conducerea Forţelor Terestre ale Statelor Unite, un exerciţiu de amploare, desant de militari din diferite zone din Europa, respectiv în Germania, în Bulgaria şi în România. Este cel mai mare exerciţiu de acest gen organizat după încheierea Războiului Rece. Obiectivul principal este acela de a demonstra capacitatea de reacţie a forţelor NATO, acela de a se deplasa într-un timp foarte scurt într-o anumită zonă unde ar exista o criză.

- Ce înseamnă foarte scurt? Dacă ar fi un conflict militar acum în România?

- În 48 de ore, forţele de reacţie rapidă trebuie să intervină în zonele de conflict.

- Şi 48 de ore ce facem?

- Armata Română este pregătită pentru a planifica şi a pregăti aceste intervenţii şi, în acelaşi timp, este pregătită să apere teritoriul naţional, aşa cum prevăd Constituţia şi legile ţării.

- Deci nu vreţi să calificaţi Rusia ca fiind un adversar militar în acest moment! Că, până la urmă, la asta se referă flancul, nu? Ne ascundem să nu spunem direct, deşi ruşii o spun de fiecare dată.

- Odată cu anexarea Crimeei şi încălcarea dreptului internaţional s-a schimbat 180% şi situaţia de securitate pe Marea Neagră.

- Cum ați califica în acest moment relația NATO-Rusia și a României cu Rusia, din punct de vedere militar?

- Vreau să precizez că, la nivelul NATO, există comisie mixtă NATO-Rusia...

- Mai funcționează?

- Ultima întâlnire la care a participat ministrul rus al Apărării a fost în 2013. De atunci nu a mai avut loc o asemenea reuniune. Legată de colaborarea România-Rusia, nu avem niciun fel de colaborare, nici la nivelele cele mai joase.

- Deci, la ora actuală, vorbim de un îngheț în relația cu Rusia? Dar dumneavoastră ați încercat? Au vrut ei, nu am vrut noi, am vrut noi, nu au vrut ei?

- N-am încercat să avem un dialog, pentru că nu există un dialog între NATO și Rusia.

- Dar știți că înalți oficiali ruși au amenințat direct România că vor ataca diverse ținte de pe teritoriul național. Există o strategie de apărare a țării noastre, pentru că eu am căutat-o și nu am găsit-o?

- Avem o strategie militară de apărare a țării, pe care am aprobat- o anul trecut în Consiliul Superior de Apărare a țării.

- La cât estimați prezența militară americană în România din punct de vedere militar?

- Prin rotație, anul acesta au fost foarte mulți militari.

- Ce înseamnă foarte mulți? Mii, zeci de mii?

- E vorba de mii de militari, care sunt prezenți prin rotație și vă spuneam și de capacitatea de dislocare foarte rapidă, astfel încât, într-o posibilă situație de conflict, să ajungă foarte repede în zona de conflict. Dar în același timp avem militarii care se află permanent la Kogălniceanu și avem militarii care sunt deja prezenți la Deveselu, în unitatea militară de acolo.

„Obiectele zburătoare neidentifi cate erau avioane rusești”

- Dan Andronic: Ați vorbit, la un moment dat, că România trebuie să ridice diverse aparate de vânătoare pentru a intercepta obiecte zburătoare neidentificate, atunci totul a avut o notă ușor...

- Mircea Dușa: Hazlie!

- Dar atunci dumneavoastră vorbeați de fapt de avioane care încălcau spațiul aerian?

- Eu vreau să precizez faptul, și atunci spuneam un adevăr, dar probabil că atunci nu puteam să-l spun ...

- V-au cam tamponat atunci!

- Așa este! Dar spuneam un adevăr care, după izbucnirea crizei din Ucraina, l-am spus de mai multe ori. În conformitate cu normele noastre NATO, orice avion sau aparat de zbor intră pe zona FIR București... Și acum trebuie să explic ce înseamnă FIR București: este regiunea de supraveghere aeriană, care se află la o distanță de 80 de mile de țărmul românesc. Când un avion militar se apropie de această zonă, de FIR București, se declanșează de la Comandamentul NATO din Spania procedura de poliție aeriană, asigurată de forțele de aviație ale României, de forțele aviației militare...

- Știu că am primit și suport din punctul acesta de vedere.

- Am primit și suport, dar vreau să precizez că noi asigurăm 100% misiunile de poliție militară și avem capacitatea tehnică și capacitatea materială de a executa această misiune.

- Deci dumneavoastră, atunci când ați vorbit de acele obiecte zburătoare neidentificate, vorbeați de avioane rusești.

- Vorbeam de avioane rusești, că până la urmă avioanele rusești sunt pe Marea Neagră.

- Se apropiau sau încălcau spațiul aerian?

- Se apropiau sau, nu, nu, aicea trebuie să precizăm faptul că spațiul aerian al României este cel care corespunde granițelor României, iar spațiul de supraveghere aeriană este spațiul de siguranță care se află la 80 de mile de țărm.

- Am înțeles. Și ați mai avut astfel de incidente?

- Am precizat de mai multe ori faptul că serviciul de poliție aeriană se efectuează 24 de ore din 24 de ore și am avut mai multe misiuni de poliție aeriană în cursul acestui an, așa cum spuneam, executăm comenzile de la centrul de coordonare al supravegherii aeriene din Spania.

„În 2016 vor sosi primele avioane F 16”

- Dan Andronic: Spuneți-mi, în Marea Neagră cum ne apărăm, pentru că flota militară a României știm că nu este semnificativă din punct de vedere al ponderii?

- Mircea Dușa: Așa este....

- Dacă nu aveam cele două fregate, practic nu aveam nimic...

- Așa este... Dar eu vreau să precizez că, în acest program despre care vorbeam, și chiar cu începere de anul acesta avem în vedere modernizarea celor două fregate și chiar...

- Cred că este un program de modernizare de vreo 280 de milioane de euro...

- Aproximativ. Vreau să precizez faptul că modernizarea fregatelor nu înseamnă modernizarea corpului navelor. Nu, pentru că este vorba de armament, despre muniție inteligentă, torpile navă, torpile antisubmarin, torpile împotriva aviației și modernizarea sistemelor de război electronic.

- Există în planul de înzestrare o sporire a flotei militare?

- Vreau să precizez că în acest program am prevăzut și achiziția de nave noi, corvete, de remorchere...

- Dar cu avioanele cum stăm?

- Începând de anul viitor vor veni primele avioane F 16, în 2016 sosesc primele, în 2017 următoarele din prima escadrilă... Am achiziționat-o și sunt foarte mulțumit că piloții români pleacă foarte bine pregătiți de acasă și, într-un timp foarte scurt, reușesc să zboare cu avioanele F 16. Chiar am primit aprecieri deosebite la adresa lor din partea instructorilor, pentru felul în care au reușit să-și ormeze deprinderile pentru a pilota pe F 16. De altfel, cred că, în câteva zile, unul dintre piloți, cel care a plecat primul, va primi calitatea de instructor și va deveni instructor pentru piloții români. Dar, la pregătire în Portugalia, avem 90 de persoane, avem și personalul tehnic și controlorii de zbor și ingineri și mecanici de bord și credem că, începând de anul viitor, când vom finaliza în mare parte lucrările de la Fetești - pentru că o achiziție de acest fel nu înseamnă numai achiziția avioanelor, ci trebuie să achiziționezi și sistemele și infrastructura compatibilă pentru a opera pe F16-, de aceea la Fetești avem o investiție mare pe care am început-o anul trecut. Finalizăm o parte din investiție în acest an și o parte anul viitor și ceea ce se realizează acolo va fi compatibil cu infrastructura necesară pentru F16.

„Nu știu cine sunt ofițerii acoperiți. Sunt definiți cu un simbol”

- Dan Andronic: Domnule ministru, Direcția Generală de Informații a Apărării este unul din cele mai puternice servicii de informații a României, alături de SRI și SIE...

- Mircea Dușa: Așa este. Direcția Generală de Informații a Apărării este o direcție importantă a Ministerului Apărării Naționale, cu cele două direcții, Direcția de informații și Direcția de contrainformații și securitate. Importanța acestui serviciu rezultă în primul rând din informațiile pe care le pune la dispoziția decidenților, dar și analizele. Vreau să vă spun că, la NATO, direcția noastră este foarte apreciată și de mai multe ori public a fost dat acest lucru. Au mulțumit și au apreciat, mai ales după izbucnirea crizei din Ucraina, analizele și informațiile pe care Direcția Generală de Informați a Apărării, din cadrul Ministerului Apărării, le-a pus la dispoziția decidenților politici, cât și a celor militari.

- Știu că, imediat după 1989, Armata a preluat arhivele Securității, a preluat paza sediilor, la un moment dat preluase și comandamentul în niște zone...

- Așa este...

- A fost o luptă destul de dură, în acei ani, între SRI și Direcția de Informații Militare...

- Sigur, după aceea, toate acele documente au fost predate integral...

- Dar, pe de altă parte, suspiciunile nu au dispărut niciodată, infiltrările au fost reciproce...

- Sigur că există suspiciuni, dar eu consider că Direcția noastră de Informații a Apărării este una foarte apreciată, este o instituție care are menirea de a pune la dispoziția decidenților informații foarte bune și nu cred că vreodată...

- Am înțeles, dar eu doream să vă întreb altceva: cum stați cu ofițerii acoperiți în societatea civilă?

- Acum, știți cum este: când ești ministru la Apărare sau la Interne, sunt întrebări la care poți răspunde și întrebări la care nu poți răspunde.

- Dar îi știți? Nu intru în detalii, pentru că este clar că acolo nu îmi dați niciun răspuns, dar în momentul în care se propune recrutarea unui om din societatea civilă sunteți informat?

- Eu cred că este normal ca ministrul să nu cunoască acele persoane, probabil că nici directorul Direcției de Informații, ci numai persoana de contact, iar ministrul, când semnează un ordin de acest gen, semnează un ordin prin care este definită persoana respectivă cu un simbol.

- Întrebarea este de ce aveau nevoie de așa ceva? Pentru a ajunge mai ușor la informații? Haideți, este un lucru care trebuie lămurit...și nu cred că nu știți...

- Sigur că este un lucru care trebuie lămurit, dar, încă o dată, vă precizez că, cel puțin când mă refer la Direcția de Informații a Armatei, tot ce se întâmplă se întâmplă cu respectarea legii și sursele din care își culeg informațiile sunt cele legale.

- Am înțeles. Să știți că ăsta e răspunsul pe care l-am primit de la fiecare decident. Și de la Ministrul de Interne și de la directorul SRI. Toți mi-au spus că se respectă legea. Ceea ce nu aveam nicio îndoială.

- Cred că este normal ca pe acest domeniu să precizăm faptul că instituțiile noastre, eu mă refer la Direcția Generală de Informații, respect legea și tot ceea ce înterprinde este în interesul securității naționale.

„La Steaua, am decis să reînfi ințăm secția de fotbal. Vom începe de la zero, cu copiii...”

- Dan Andronic: Haideți să ne ocupăm de cazul Steaua. La ora actuală e o nebuloasă. Nu se mai știe ce se întâmplă cu marca. Bine, din punct de vedere legal lucrurile s-au clarificat. Marca și palmaresul aparțin Ministerului Apărării Naționale. Echipa și restul lui Gigi Becali.

- Mircea Dușa: Am decis zilele trecute ca să încheiem această discuție, să reînființăm secția de fotbal. Vom începe de la zero, cu copiii.. -

Deci o să avem două echipe Steaua?

- Nu, o să fie o singură… Eu știu că există o singură echipă Steaua. Deci am reorganizat secția de fotbal. Înființăm patru grupe de copii, însemnând 22 de copii la fiecare grupă și două grupe de juniori, undeva la vreo 180 de copii care vor fi pregătiți de foștii steliști, de antrenori, de...

- Deci vreți să faceți o echipă care poate să ajungă până în divizia națională?

- În timp, vom încerca. Probabil de la anul, sau anul următor să începem tot de jos. Cred că din Liga a IV-a se începe acum.

- De ce nu v-ați înțeles cu Gigi Becali?

- Discuțiile s-au purtat de cei de la Clubul Steaua.

- Am înțeles. De ce nu s-au înțeles?

- Cred că sunt probleme de bani, faptul că o parte din venituri realizate pe emblema Stelei, pe brandul Stelei trebuiau să revină clubului.

- Adică cereați mai mult ca să joace pe Stadionul Ghencea decât se plătește acum pe Arena Națională?

- Aici s-au oprit discuțiile.

„Am prevăzut în lege ca salariile soldaților și gradaților să crească”

- Dan Andronic: Militarii vor aceleaşi drepturi ca şi cei din MAI, SRI şi SPP (...) Se cere creşterea salariului de încadrare, scutire de taxe şi impozite, transport gratuit pe CFR, şi pe mijloacele de transport în comun. Ce se va întâmpla cu aceste propuneri?

- Mircea Dușa: Legat de memoriul înaintat de organizaţiile soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, sigur că foarte multe din acele 15 propuneri sunt în lucru la minister...

- Dar cum le priviţi? Asta cu sunt în lucru e...

- Am luat şi măsurile necesare. Împreună cu dl. vicepremier Oprea şi cu ceilalţi şefi de structuri militare, încă de acum o lună, am constituit o comisie, care a redactat propunerile noastre legat de Legea salarizării unice şi am avut în vedere în proiectul nostru - pe care am înţeles că ministerul Muncii îl agreează- am avut în vedere creşterea salariilor la gradaţi şi la soldaţi, pentru că, până la urmă, 70% din armată o reprezintă gradaţii şi soldaţii.

- Când va ajunge Armata Română să aibă acel raport tip NATO între salariile personalului- 40%, pregătire/antrenament- 30%, achiziții de armament- 30% din bugetul Apărării?

- Sigur că în obiectivele pe care le stabilim în acele programe de care vă aminteam și bugetul pe care îl elaborăm anual, avem în vedere aceste proporții.