Actualitate
CRIN ANTONESCU, MARELE ABSENT.Curtea Constitu?ional?: Mircea Diaconu î?i pierde mandatul de senator
Senatul nu a respectat o decizie a instan?ei ?i a înc?lcat separa?ia puterilor în stat când a votat pentru men?inerea mandatului de senator al lui Mircea Diaconu, declarat incompatibil de ÎCCJ. Acesta este verdictul dat, în unanimitate, de Curtea Constitu?ioal? a României."Parlamentul a înc?lcat patru articole din Legea fundamental? a României", a pledat pre?edintele CSM. "Parlamentul ?i-a arogat prerogativa înf?ptuirii Justi?iei", a spus ?i vicepre?edintele forului suprem al judec?torilor ?i procurorilor.
UPDATE 2. EXCLUSIV PLEDOARIILE CONDUCERII CSM. Pre?edintele Consiliului Superior al Magistraturii a sus?inut în fa?a plenului Cur?ii Constitu?ionale c? modul în care a ac?ionat Parlamentul în cazul Mircea Diaconu echivaleaza cu refuzul unui judec?tor de a aplica legea în vigoare pe motiv c? nu îi place. Pre?edintele ANI: Senatul trebuie s?-l revoce de urgen?? pe Mircea Diaconu <ppre?edintele> "Refuzul Parlamentului României – Camera Senatului de punere în executare a unei decizii a Înaltei Cur?i de Casa?ie ?i Justi?ie conduce in mod evident la un blocaj institu?ional din perspectiva dispozi?iilor constitu?ionale ce consacr? separa?ia ?i echilibrul puterilor în stat ?i egalitatea în fa?a legii. În cauza analizat?, Senatul ?i-a exprimat votul negativ privind punerea în executare a unei hot?râri a Înaltei Cur?i de Casa?ie ?i Justi?ie, de?i prin aceasta se confirmase, irevocabil, starea de incompatibilitate a senatorului mentionat. Or, spre deosebire de alte ipoteze în care legiuitorul recunoa?te Parlamentului României posibilitatea de a aprecia cu privire la anumite aspecte, consideram c? în situa?ia analizat? o astfel de apreciere nu este posibil?.", a subliniat judec?toarea Alina Ghica.
Pre?edintele CSM a mai ar?tat c? "situa?ia obiectiv? de declan?are a conflictului juridic de natur? constitu?ional? nu o reprezint? votul ca atare al Parlamentului, acesta fiind acordat în temeiul art. 183 alin (1) din Regulamentul Senatului, ci natura ?i efectele votului Plenului. Dat fiind faptul c? în raportul comisiei juridice se lua act de existen?a unei decizii definitive ?i irevocabile a instan?ei supreme, apreciem c? Parlamentul nu avea libertatea de a vota negativ pe marginea raportului, întrucât în situa?ia existen?ei unei hot?râri definitive ?i irevocabile a instan?ei Parlamentul are doar rolul de a pune în aplicare (prin votul care consfin?e?te încetarea mandatului parlamentarului declarat incompatibil) hot?rârea instan?ei, iar nu de a împiedica producerea efectelor juridice ale acestei". Conturarea Justi?iei ca o putere distinct? de celelalte - imperativ pentru statul de drept! "Statul de drept nu poate fi înf?ptuit în absen?a unei justi?ii consolidate ?i independente, capabil? s? apere drepturile ?i libert??ile cet??ene?ti fa?? de orice excese legislative ?i administrative. Astfel, conturarea justi?iei ca o putere distinct? de celelalte este un imperativ pentru statul de drept", a subliniat Alina Ghica. ?eful CSM a spus de asemenea c? au existat mai multe situa?ii în cursul acestul an în care principiul separa?iei puterilor a fost “încercat”prin decizii ale Parlamentului, ca de exemplu în cazul refuzului de acordare a avizelor necesare pentru continuarea anchetelor în cazurile mini?trilor-parlamentari. Ce articole din Constitu?ie au fost înc?lcate de Parlament Judec?toarea Alina Ghica a reamintit plenului CCR toate legile înc?lcate prin modul de ac?iune a Parlamentului, adic? nu mai pu?in de patru articole din Legea fundamental? a ??rii, dar ?i art. 7 alin. (1) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputa?ilor ?i al senatorilor, republicat?, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, potrivit c?ruia “Calitatea de deputat sau de senator înceteaz? la data întrunirii legale a Camerelor nou-alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces”. Art. 1, alineatele (4) ?i (5) „(4) Statul se organizeaz? potrivit principiului separa?iei ?i echilibrului puterilor - legislativ?, executiv? ?i judec?toreasc? - în cadrul democra?iei constitu?ionale. (5) În România, respectarea Constitu?iei, a suprema?iei sale ?i a legilor este obligatorie.” Art. 16 alin. (2) „Nimeni nu este mai presus de lege” Art. 70 alin. (2): „(2) Calitatea de deputat sau de senator înceteaz? la data întrunirii legale a Camerelor nou alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces”. Art. 126 alin. (1): „Justi?ia se realizeaz? prin Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie ?i prin celelalte instan?e judec?tore?ti stabilite de lege”. Citeste aici integral pledoaria judecatoarei Alina Ghica Importan?? crucial? pentru raportul MCV din decembrie Vicepre?edintele CSM, proucorul Oana Schmidt-H?ineal? a pledat în fa?a judec?torilor constitu?ionali vorbind despre principiile statului de drept ?i situa?iile de înc?lcare a acestora. "Decizia pe care Curtea Constitutionala o va pronunta ast?zi este de o importan?? crucial?,în condi?iile în care,prin Raportul de progrese din iulie 2012, României i s-au adresat o serie de recomandari punctuale,unele din ele vizand expres respectarea domniei legii(rule of law),a statului de drept.Institutiile statului nostru trebuie sa demonstreze capacitatea de a prezerva principiile fundamentale ale democratiei", a spus vicepre?edintele CSM. Parlamentul ?i-a arogat prerogativa înf?ptuirii Justi?iei "În virtutea principiului separa?iei ?i echilibrului puterilor în stat, în condi?iile în care punerea în aplicare a unei hot?râri judec?tore?ti irevocabile este o sarcin? în care dou? autorit??i publice aveau competen?e conjuncte prin votul exprimat, Parlamentul a privat instan?ele judec?tore?ti de atributul lor esen?ial, de „ a spune dreptul”. Implicatiile unui astfel de precedent sunt extrem de grave,pentru intr-o ipotetica situatie viitoare,Parlamentul ar putea vota impotriva punerii in executare a unei hotarari penale definitive,spre exemplu. Justi?ia constitu?ional? se fundamenteaz? pe statul de drept, nu pe oportunitate, iar statul de drept reprezint? o realitate juridic? ce presupune consecin?e ?i garan?ii,nu o fictiune juridica,astfel cum a decis Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 727/2012.", a mai ar?tat vicepre?edintele CSM, Oana Schmidt-H?ineal?. "Un stat de drept este acela în care se asigur? domnia legii, în care separa?ia ?i controlul puterilor vin în contraponderea dictaturii majorit??ii. În probleme atât de sensibile ca protejarea unui interes democratic, este esen?ial ca publicul s? aib? deplin? încredere c? principiile fundamentale sunt supuse ?i garantate de autorit??ile statului, c? justi?ia se înf?ptuie?te pân? la cap?t, indiferent de cine este implicat, iar nou?, ca reprezentan?i ai statului, ni s-a încredin?at paza acestor principii", a pledat procurorul H?ineal?. Contenciosul constitu?ional reprezint? cel mai important sistem de reglare din interiorul statului de drept. "În consecin??, v? rug?m s? constata?i realitatea conflictului de natur? constitu?ional?, iar prin decizia ce o ve?i pronun?a, s? dispune?i m?surile necesare restabilirii statului de drept". UPDATE 1. Marele absent de la dezbaterile de la Curtea Constitu?ional? a fost pre?edintele Senatului, Crin Antonescu. Acesta nu doar c? nu a dat curs procedurii prin care se solu?ioneaz? un conflict juridic de natur? constitu?ional? între Parlament ?i autoritatea judec?toreasc?, dar nici m?car nu a trimis la Curte un punct de vedere scris al Parlamentului. În schimb, în justi?ia ?i-a sus?inut punctul de vedere prin pledoariile conducerii Consiliului Superior al Magistraturii, judec?toarea Alina Ghica ?i procurorul Oana Schmidt-H?ineal?. EXCLUSIV. Reprezentantul instan?ei c?lcate în picioare, judec?torul Ionel Barb?: "Avizul Senatului, un act ilicit!" Pozi?ia CSM a fost sus?inut? ?i de reprezentantul Înaltei Cur?i de Casa?ie ?i Justi?ie, ?eful sec?iei de contencios administrativ, judec?torul Ionel Barb?. "Senatul prin avizul negativ ?i-a arogat o competen?? pe care nu o posed?, aceea ce a cenzura hot?rârea unei instan?e de judecat?, practic aceast? Camer? rejudecând, în ghilimele, procesul senatorului în discu?ie. Am spus c? Senatul s-a pozi?ionat în postura unei instan?e de control judiciar, anulând efectele hot?rârii emise de Înalta Curte", a declarat pentru Evenimentul zilei judec?torul Ionel Barb?. "Articolul 70 alin 2 din Constituia României e o norm? din categoria ius strictum, în traducere drept obligatoriu. Fiind de strict? interpretare, prescrie un comportament invariabil în sarcina Senatului, care nu-i permite s? fac? nici o interpretare, ci doar s? ia act de starea de incompatibilitate stabilit?. Avizul Senatului, în condi?iile date, poate fi calificat ca un act ultra vires, adic? un act ilicit ce deriv? din dep??irea competen?elor. Am solicitat Cur?ii Constitu?ionale s? admit? cererea CSM, s? se constate conflictul juridic de constitutionalitate ?i s? fie tran?at în favoarea puterii judec?tore?ti", ne-a mai declarat judec?torul Barb?. Judec?torii au cerut Senatului s? ia act de încetarea mandatului de parlamentar al acestuia. CCR a ajuns la acest verdict ca urmare a sesiz?rii depuse de pre?edintele Consiliului Superior al Magistraturii, Alina Ghica. Aceasta solicit? constatarea existentei unui conflict între autoritatea judec?toreasc? ?i puterea legiuitoare, dar ?i dispunerea unor m?suri pentru restabilirea ordinii constitutionale între autorit?tile statului. În octombrie, Senatul a votat pentru men?inerea lui Mircea Diaconu în func?ia de senator, în ciuda faptului c? acesta primise un verdict definitiv de incompatibilitate de la ÎCCJ. S?pt?mâna aceasta, pre?edintele Traian B?sescu a solicitat Senatului rediscutarea cazului, dar Comisia jurudic? a Camerei Superioare a decis c? nu este cazul ca plenul s? reia votul. Va veni Diaconu cu banii de acas?? Decizia Cur?ii are valoare mai degrab? simbolic? ?i de precedent pentru alte cazuri viitoare de acest gen. Pentru Diaconu îns? s-ar putea ca ea s? nu produc? efecte, pentru c? mandatul lui de senator oricum se termin? peste câteva s?pt?mâni. Mai mult, nu este sigur c? Senatul se va mai întruni în aceast? sesiune, dup? ce ieri pre?edintele institu?iei, Crin Antonescu, a anun?at c? institu?ia ?i-a ?inut ultima ?edin?? ?i le-a urat colegilor succes în alegeri. R?mâne de v?zut dac? liberalul va fi silit s? restituie salariile de senator încasate din var?, când ÎCCJ i-a dat verdict de incompatibilitate, ?i pân? acum, dat fiind c? în aceste luni a ocupat o calitate care juridic nu i se mai cuvenea, cea de senator. Cum îns? senatorii au fost solidari cu Diaconu pân? în pragul CCR, este greu de crezut c? Senatul îi va cere s? restituie banii. CITI?I ?I:
- Senatorii juri?ti i-au zis "PAS" lui B?sescu în cazul Diaconu
- Nicol?escu, despre reac?ia CE în cazul Diaconu: Ar trebui s? promoveze dialogul, nu s? fie inspector
- EXCLUSIV. CSM a sesizat Curtea Constitu?ional?: „Parlamentul împiedic? înf?ptuirea justi?iei în cazul Mircea Diaconu!”
- Comisia European? avertizeaz?: Decizia Senatului în cazul Diaconu, în contradic?ie cu recomand?rile CE
- Senatul îl ap?r? pe Mircea Diaconu: R?mâne senator. SOCIETATEA CIVIL? SE REVOLT?. Comisia European? regret? decizia Senatului
- Macovei despre cazul Diaconu: Senatorii USL calc? în picioare o decizie irevocabil? a Justi?iei
-
Ne puteți urmări și pe Google News
</ppre?edintele>
Recomandările noastre
