Două monede dacice din aur de tip Koson furate din situl arheologic Sarmizegetusa Regia au fost recuperate la Dublin de procurorii Parchetului Curţii de Apel Alba-Iulia şi au fost repatriate luna trecută în România, urmând să intre în colecţia Muzeului Naţional de Istorie.
Artefactele aparţin tezaurelor sustrase, în perioada 1998 - 2007, din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, judeţul Hunedoara, clasat monument istoric pe lista monumentelor UNESCO, a precizat într-un comunicat Ministerul Public. 28 de persoane trimise în judecată Procurorii au finalizat trei dosare până în prezent şi au fost trimise în judecată 28 de persoane, pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, detecţii şi săpături neautorizate în siturile arheologice, furt calificat de bunuri culturale, şantaj şi nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri. Cercetările au fost efectuate de procurori ai Parchetului Curţii de Apel Alba-Iulia, împreună cu ofiţeri specializaţi din Inspectoratul de Poliţie Alba-Iulia. Tezaurele furate: kosoni, scuturi dacice, depozite de unelte şi alte artefacte Din anul 2005 şi până în prezent, prin activitatea organelor judiciare, Patrimoniul Cultural Naţional a fost reîntregit cu mai multe tezaure recuperate: 706 monede Koson din aur, 13 brăţări dacice din aur, un colier cu pandative şi o pereche de cercei din aur, trei scuturi dacice din fier forjat, depozite de unelte şi arme, câteva zeci de mii de monede antice din aur, argint şi bronz, precum şi numeroase alte artefacte depuse în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a României, ale muzeelor naţionale de istorie din Alba-Iulia şi Cluj-Napoca, a precizat Ministerul Public. Asociaţia infracţională şi maximizarea profitului Procurorii Curţii de Apel din Alba Iulia au făcut o radiiografie a interlopilor care au pus ochii pe aceste comori ascunse. "La sfârşitul anului 1999 şi începutul anului 2000, în lumea interlopă a municipiului Deva s-au conturat mai multe asociaţii infracţionale în vederea exploatării în mod organizat şi maximizării profitului infracţional obţinut din oportunităţile apărute pe plan local, naţional şi internaţional: efectuarea unor detecţii şi săpături neautorizate în siturile arheologice clasate monument istoric, ale rezervaţiei arheologice din Munţii Orăştiei pentru localizarea şi însuşirea unor bunuri arheologice aparţinând patrimoniului cultural naţional, organizarea unor filiere internaţionale pentru traficarea şi valorificarea acestor bunuri", notau anchetatorii în actul de acuzare prin care au trimis în judecată mai mulţi interlopi deghizaţi în arheologi. Puzzle interlop Tabloul puzzle realizat prin ordonarea fluxului informaţional şi a probaţiunii privind lumea interlopă din Deva, caracterizată în presa ultimilor ani drept "Cetatea crimei" sau "placa turnantă" a crimei organizate din vestul României, cuprinde mai multe grupări infracţionale. Grupul violent condus de liderul Crâsnic Cornel zis Mărgan destrămat în urma anchetei desfăşurate în dosarul nr. 18/P/2001 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia Grupul infracţional organizat, coordonat de liderii Bumbaru Constantin zis Bibanu şi Sârbu Lucian zis Spumă, desfiinţat în urma anchetei efectuate în dosarul nr. 151/P/2004 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia soldată cu sesizarea instanţei pentru 25 inculpaţi (22 în stare de arest preventiv) pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire într-un grup infracţional organizat, şantaj, deţinerea de arme militare, proxenetism etc. Asociaţia infracţională condusă de Ceia Iulian, fost poliţist trecut în rezervă şi sportiv la Clubul Dinamo, alcătuită din foşti sportivi, având ca obiect de activitate, în principal, traficul cu bunuri arheologice aparţinând patrimoniului cultural naţional însuşite din siturile arheologice protejate ale Munţilor Orăştiei, precum şi executarea de recuperări prin violenţă şi ameninţări la adresa victimelor, violarea domiciliului acestora, şantaj prin stabilirea şi perceperea de "amenzi" unor persoane care le-au lezat interesele ilegale. Conexiunile din viaţa publică Prin conexiunile deţinute în viaţa publică (ex - fostul consilier prezidenţial Dan Iosif), liderul grupării a întreprins demersuri la Ministerul Culturii şi Cultelor pentru a se încredinţa "protecţia" rezervaţiei arheologice din Munţii Orăştiei unei firme de pază pe care urma să o înfiinţeze, vizînd astfel atingerea a două obiective: asigurarea exclusivităţii în "protejarea" (în realitate exploatarea) siturilor arheologice, precum şi "accesarea" unor fonduri comunitare pe acest motiv. Asociaţiile infracţionale conduse de liderii Hidişan Ciprian State şi Nedelcu Mugur - Niu aveau ca obiect efectuarea de detecţii şi săpături neautorizate în siturile arheologice aflate în paza şi administrarea Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, localizarea şi sustragerea unor tezaure, organizarea unor filiere interne şi internaţionale de valorificare a bunurilor aparţinând patrimoniului cultural naţional. Convorbiri: "Spune-i la Mişu să-mi dea şi mie ceva de la arginţii ăia" Continuarea activităţilor infracţionale, precum şi asocierea Magda David cu Mugur-Niu Nedelcu şi Mihai Zerkula pentru săvârşirea de infracţiuni la regimul de ocrotire a bunurilor de patrimoniu rezultă şi din convorbirea interceptată Mugur-Niu Nedelcu: Zii! Magda David: Spune-i să-mi dea şi mie ceva din arginţii ăia. Mugur-Niu Nedelcu: Nu înţeleg. Magda David: Spune-i la Mişu să-mi dea şi mie ceva de la arginţii ăia. Mugur-Niu Nedelcu: De la care? Magda David: Păi nu a găsit patru arginţi? Mugur-Niu Nedelcu: Da? Magda David: Nu ţi-a zis? Mugur-Niu Nedelcu: Nu. (îI întreabă pe Mişu dacă a găsit patru arginţi). Nu mi-a zis, uite acum mi-a zis. Magda David: Păi să-mi dea şi mie ceva. Nedelcu Mugur Niu îI întreabă din nou pe Mişu Mugur-Niu Nedelcu: Ai găsit patru arginţi? Misu: Da, am găsit. Magda David: Spune-i să-mi dea şi mie ceva de acolo. Mugur-Niu Nedelcu: Stai că ţi-l dau la telefon să vorbeşti cu el (râde). Auzi zice că trebuie să-i dai bani. Mişu: Trebuie să-mi dai un "Lisimah"(?). Magda David: Lasă că-i dau banii. Mugur-Niu Nedelcu: Nu mi-a zis nimic. Magda David: Bine. "Este vorba de un turc...Vrea să vadă piesele ca să nu pice cu poliţia" Deosebit de relevantă este discuţia lui Mugur-Niu Nedelcu cu Flaviu Istrate dinn care rezultă că Mugur-Niu Nedelcu avea o ofertă de vânzare pentru două brăţări mari şi aştepta un client. Flaviu Istrate: Mai ai piesele alea de aur, alea babane? Mugur-Niu Nedelcu: Alea? Da, măi! Flaviu Istrate: Cum facem? Am găsit pe cineva dispus dar ar vrea ceva poze … să le vadă… Mugur-Niu Nedelcu: Vino încoace cu el. Flaviu Istrate: Este vorba de un turc … la care i-am mai dat eu nişte chestii de la mine … Îi frică. Vrea să vadă piesele ca să nu pice cu poliţia. Mugur-Niu Nedelcu: Nu-i problemă … vino cu el încoace!... Flaviu Istrate: Eu i-am spus de două … Mugur-Niu Nedelcu: Da … Când vii? Flaviu Istrate: Când vrei tu şi facem şi nişte poze … Mugur-Niu Nedelcu: Nu facem nimic. Flaviu Istrate: Mai bine să le vadă! …Salut. Conexiunile cu Marea Britanie şi SUA Legătura dintre gruparea braconierilor din judeţul Hunedoara şi "Cartelul Sârb" reprezentată de Ilić Ljubisa, Duşan Djuric, Andjelkovic Goran, precum şi conexiunile spre Marea Britanie şi SUA, rezultă din convorbirea Zerkula Mihai cu interpretul Tarniţă Constantin. Mihai Zerkula: Să vezi ce bătaie le dau … şi lui Goran (n.n. Andjelkovic Goran) şi lui Dule (n.n. Djuric Dusan)… dacă-i prind pe aici, să mor eu … Constantin Tarniţă: Vezi că nu merită să-i baţi … ăştia fac orice să nu vină acela acolo … m-ai înţeles ? Ştii care-i adevărul la urma urmei ? … Tu ştii pentru cine cumpără marfă? Ştii care a fost expertul la tine şi a văzut aia? Mihai Zerkula: Acela bătrân (n.n. Veres Williams Thomas, expert şi colector britanic). Constantin Tarniţă: Pentru bătrânul a vrut să cumpere marfa. Deci are om care cumpără marfa care duce marfa în America… Deci toată marfa asta este pentru America nu-i pentru aici… Mihai Zerkula: Aha! Constantin Tarniţă: Mi-a spus adevărul acesta (n.n. - învinuitul Djurić Dusan) Au om în Anglia şi… au magazin în America şi ei toată marfa acolo o duc… nu o bagă aici la noi şi de aia au zis că poate oferă un preţ mai bun. Mihai Zerkula: Să vină încoace ! Constantin Tarniţă: Eu stau acolo unde trebuie să fac treaba aia şi după aia vin acolo. Mihai Zerkula: Bine. Ceau ! Ofertă, 70.000 de dolari pentru o brăţară dacică Constantin Tarniţă, reîntors din Austria, îi transmite lui Mihai Zerkula din partea lui Djurić Dusan că acesta va cumpăra o brăţară la preţul de 70.000 USD. Mihai Zerkula: Servus măi omule … Constantin Tarniţă: Am venit 2 zile … până la urmă o să ia una din alea (n.n. brăţara), o să ia pentru el. O să dea un preţ mai bun pentru el. Mihai Zerkula: Cam cât ? Constantin Tarniţă: Păi eu am zis măcar 70 să-ţi dea (n.n. 70.000 USD). Mihai Zerkula: Şi cam când asta ? Constantin Tarniţă: Păi s-ar putea săptămâna viitoare să te cheme să-ţi dea bani, când merg eu încolo, o săptămână, două, o să mai stau cu ei acolo… Nu au mai venit italienii ăia… nu ? (n.n. intermediarii Corsano Cosimo Lorenzo şi Di Canossa Michelle, inculpaţi pentru valorificarea tezaurului de 3000 monede koson). Mihai Zerkula: Nu.
Recomandările noastre
