Andrei Marga va fi în Coreea de Sud în timpul referendumului. Detalii despre votul în străinătate, săptămâna viitoare
- Simona Mătieș
- 12 iulie 2012, 13:08
Ministrul de Externe Andrei Marga se va afla într-o vizită oficială în Coreea de Sud, în timpul referendumului pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, a anunţat, azi, purtătorul de cuvânt al MAE, Ovidiu Dranga, într-o conferinţă de presă.
Oficialul MAE nu a putut oferi presei niciun fel de informaţii legate de organizarea şi desfăşurarea referendumului în străinătate, legate de numărul românilor din afara graniţelor sau cel al secţiilor de votare, precizând doar că toate aceste detalii vor fi comunicate jurnaliştilor joia viitoare. El a anunţat doar că au început pregătirile pentru referendum, fără a oferi alte date concrete. Ministrul Andrei Marga va face o vizită oficială în China în perioada 25-28 iulie, după care va merge în Coreea de Sud, între 29-30 iulie, a anunţat Ovidiu Dranga. De asemenea, şeful diplomaţiei române are în program, luna aceasta, o vizită oficială la Sofia, mâine, pentru o întâlnire cu omologul său bulgar şi va participa la Consiliul pentru Afaceri Externe al UE şi la reuniunea Parteneriatului Estic, în 23 iulie. Ce s-a preluat în mai 2012? La finalul conferinţei de presă, jurnaliştii au primit un dosar cu o declaraţie scrisă a ministrului Andrei Marga, în care acesta face o scurtă trecere în revistă a "grelei moşteniri" din MAE, la preluarea mandatului, în luna mai 2012. Potrivit sursei citate, s-au constatat cel puţin şase neajunsuri în "starea politicii externe româneşti": insufucienta fructificare a cooperărilor cu SUA, ţările din UE şi NATO; stagnarea relaţiilor cu China, Rusia şi alte ţări; efecte economice prea mici ale acţiunii externe; absenţa unei viziuni pe termen lung şi lipsa unui proiect pentru deceniile ce vin; prestigiu diminuat şi personal redus în ambasade. Angajaţii din MAE s-au confruntat cu un nivel scăzut al coeziunii instituţionale, din cauza deselor schimbări, cu lipsa perspectivei în carieră, cu un management defectuos şi un sistem de promovaree influenţat de clientelism. Ministrul constată doar lipsuri şi deficienţe MAE a pierdut, între 2005-2012 iniţiativa strategică şi nu a mai fost sursa principală de proiecte şi idei pentru politica externă a ţării; după 2009 personalul diplomatic şi nediplomatic s-a diminuat foarte mult, până la apariţia unor disfuncţionalităţi; s-au trimis în serviciul extern persoane pe criterii de afinitate politică; clădirile şi infrastructura ambasadelor erau în stare de degradare; s-a birocratizat excesiv procesul de elaborare şi a luare a deciziilor, iar dialogul între departamentele din MAE a fost suprimat, susţine ministrul Andrei Marga. Nu s-a asumat, de către MAE dinainte de mai 2012, soluţia din Constituţia României cu privire la răspunderile majore ce revin Parlamentului, guvernului, preşedinţiei, pentru conceperea, aprobarea şi controlul aplicării politicii externe a ţării. Potrivit ministrului Marga, care citează Constituţia României, guvernul trebuie să acţioneze pe baza programului acceptat de Parlament, Parlamentul aprobă acordurile între state, iar preşedintele reprezintă statul român. Iar Parlamentul, guvernul şi preşedinţia "ar fi trebuit să conlucreze, respecându-şi reciproc competenţele, la realizarea politicii externe". Criterii politice Ministrul spune că au fost luate decizii de personal pe criterii politice, iar Parlamentul a trebuit să infirme numiri în posturi de ambasadori, cum au fost cele pentru Italia şi Qatar, în 2011-2012. În România s-a recurs la proceduri fără precedent, de atacare fără motiv, a unor personalităţi din ţară, prin intermediul unor publicaţii din alte ţări, pentru a le cita apoi ca opinii ale străinătăţii. Diplomaţilor li s-au tăiat salariile şi nu au mai fost motivaţi, iar pensiile au fost tăiate "aberant". Ataşaţii economici n-au fost vizibili, iar cei culturali au fost desfiinţaţi, prin preluarea rolului lor de către ICR Din cauza lipsei de competenţă a conducerii, MAE a încetat, între 2009-2011, să mai fie un partener respectat de dialog interstituţional, "retrăgându-se din circuitul firesc al ideilor cu relevanţă directă pentru politica externă", susţine ministrul Afacerilor Externe.