Nu există o relaţie directă între tăierile ilegale de păduri şi urșii care intră în curţile şcolilor și ale oamenilor, a declarat Barna Tánczos, ministrul Mediului.

În opinia lui Barna Tánczos, ministrul mediului din România, nu există o relaţie directă cauză-efect între tăierile ilegale de păduri şi apariţia urşilor uneori chiar şi în curţile şcolilor din oraşe. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor a acordat vineri un amplu interviu video pentru portalul Székelyhon.ro.

În acest interviu, Barna Tánczos a considerat ca fiind exagerată – şi o manevră de campanie a predecesorului său – afirmaţia potrivit căreia în România sunt tăiaţi anual 20 de milioane de metri cubi de copaci, în mod ilegal. În opinia sa, practica tăierilor ilegale este mult mai redusă cantitativ. Barna Tánczos a declarat că sistemul informatic Sumal 2, lansat în data de 1 februarie, a fost elaborat tocmai pentru a pune capăt exploatării ilegale a pădurilor. Sistemul informatic încearcă să împiedice introducerea lemnului tăiat în mod ilegal, în circuitul comercial.

Ministrul a adăugat totodată că a cerut ajutorul ministrului justiţiei pentru a forma specialişti în cadrul autorităţilor penale pentru depistarea infracţiunilor forestiere.

„Vorbim despre o mafie a pădurilor, însă nu vedem niciun caz pe masa tribunalelor”, a declarat ministrul, adăugând că, dacă nu avem profesionişti care să depisteze cazurile de tăiere ilegală a pădurilor, orice efort de a ne proteja pădurile îşi va pierde credibilitatea.

Barna Tánczos şi-a manifestat îndoielile şi în privinţa afirmaţiei că suprapopulaţia urşilor din România ar avea legătură numai cu tăierile ilegale. În opinia sa, este greşit să spunem că “ursul ajunge până în curtea şcolii pentru că cineva taie lemne în vârful muntelui”.

Ministrul UDMR al Mediului susține că nu există o relație directă între tăierile ilegale de păduri și urșii care întră în curțile oamenilor

El consideră că marii prădători au apărut şi în aşezările umane, între altele, din cauza perturbării ordinii, liniştii şi armoniei în păduri – pe lângă exploatarea forestieră, în urma practicării motociclismului de teren în păduri, culegerea supradimensionată a fructelor de pădure şi alte activităţi omeneşti -, ceea ce este şi în detrimentul animalelor sălbatice.

Ministrul a evocat şi decizia iresponsabilă luată de Ministerul Mediului în 2016, care a eliminat posibilitatea intervenţiei omului în reglementarea populaţiei de urşi. De atunci, se permite doar îndepărtarea sau împuşcarea urşilor care creează probleme în zonele cu populaţie umană, conform unei cote de intervenţie.

Barna Tánczos a reamintit că parlamentul a adoptat anul trecut o lege care cuprinde o cotă de prevenţie şi o cotă de intervenţie. Ministerul trebuie să stabilească aceste cote până în data de 15 mai. Barna Tánczos consideră că este nevoie de o nouă concepţie în problema urşilor, iar ministerul se pregăteşte să introducă criterii pe baze ştiinţifice în gestionarea fondului cinegetic. Ministrul a promis că se va schimba şi gestionarea pagubelor cauzate de animalele sălbatice.

Domnia sa a menţionat că Ministerul Mediului a neglijat de ani de zile compensarea pagubelor şi nu a plătit nici daunele care se cuvin proprietarilor de păduri protejate. Barna Tánczos a promis că aceste datorii vor fi plătite şi că problema despăgubirilor va avea prioritate în activitatea ministerului. Ministrul a reamintit că Comisia Europeană a iniţiat împotriva României procedura de infringement în numeroase domenii care intră în competenţa ministerului. Barna Tánczos şi-a exprimat speranţa că unele proceduri vor putea fi încheiate. În opinia sa, un pas important în gestionarea deşeurilor va însemna lansarea sistemului de răscumpărare a sticlelor de plastic, prevăzută pentru anul viitor.