Mulți s-au mirat sau au criticat acest aspect din biografia demnitarului, știut fiind faptul că Vela nu locuia în niciunul din marile orașe-martir. Și totuși, actualul ministru al Internelor a participat la revoluția sângeroasă care a avut loc în orașul său, Caransebeș. Culmea, cei împotriva cărora a luptat el și alte sute de persoane erau ofițeri și agenți ai Miliției.

În urmă cu câteva zile, Marcel Velea a fost la Caransebeș pentru comemorarea evenimentelor din urmă cu 30 de ani. Atunci a postat pe pagina lui de Facebook și un mesaj interesant:

„Este un moment foarte important pentru mine să fiu, ca Ministru de Interne, în fața fostei miliții din Caransebeș, în care noi toți puteam să fim impușcați acum 30 de ani de niște milițieni inconștienți. Indiferent de încadrările penale și de pedepsele pronunțate de justiție cu privire la faptele lor, aici a curs sânge și s-a murit pentru libertate. Din acest motiv, în numele tuturor polițiștilor onești și patrioți din Minister, o instituție care este și va fi în slujba poporului, îmi cer scuze tuturor românilor pentru greșelile unor indivizi care nu au facut cinste de-a lungul timpului acestui minister, inclusiv în Revoluția din Decembrie 1989”.

Ce prăpăd au făcut milițienii în Caransebeș

Rechizitoriul „Procuraturii României, din dosarul nr.23/P/1990”, din care voi reproduce câteva fragmente edificatoare, a contribuit la arestarea și condamnarea a 11 milițieni din Caransebeș, acuzați de tentativă de genocid. Documentul este semnat de procurorul militar șef Izdrescu Petru. Din el aflăm ce s-a întâmplat în orașul lui Marcel Vela.

„Manifestanţii au ajuns în apropierea miliţiei în jurul orelor 17,45 şi în momentul în care coloana se afla pe un aliniament format de clădirea comenduirii de garnizoană şi complexul de deservire „Semenicul” pe str. Nicolae Bălcescu, în faţa sediului miliţiei s-au postat în linie de trăgători mai mulţi ofiţeri şi subofiţeri de miliţie, printre care amintim pe inculpatul lt. maj. (r) Ferenţ Ion, inculpat lt. (r) Pădeanu Paul, inculpat serg. maj. (r) Ihnatiuc Vasile, serg. maj. Ivanovici Justinel şi alţii. Aceştia aveau asupra lor, la vedere, puşti şi pistoale mitralieră. În faţa lor s-a aflat inculpatul cpt. (r) Roseti Gheorghe, îmbrăcat în ţinută civilă, care avea şi el asupra sa un pistol mitralieră, fapt ce rezultă şi din declaraţia martorului Popa Mihai (filele 38-48, vol. 3 şi fila 105 vol. 3).

Inculpatul cpt. (r) Roseti Gheorghe a încercat să se adreseze mulţimii, însă dialogul cu demonstranţii nu a putut fi realizat datorită poziţiei de forţă etalate de lucrătorii de miliţie, prin ieşirea cu armamentul asupra lor în stradă, fapt ce a iritat mulţimea, ce a început să arunce cu diferite obiecte în direcţia cordonului de miliţieni. (…)

În timpul retragerii din stradă în interiorul clădirii, grupul de miliţieni a tras focuri de armă înspre manifestanţi, fapt confirmat şi de martori, care arată că miliţienii, retrăgîndu-se în sediu, au deschis foc intens de arme, gloanţele ajungînd în faţada şi în geamurile de la parterul Casei Armatei. Manifestanţii se aflau dispuşi şi în zona Casei Armatei, în faţă pe lîngă zidul dinspre stradă al clădirii.

După intrarea miliţienilor în sediu şi închiderea porţii metalice, manifestanţii s-au apropiat şi mai mult de clădirea miliţiei, situaţie în care, din interior, respectiv din spatele porţii metalice, inculpaţii au tras din nou, în rafale scurte, gloanţele penetrînd prin poartă.(…)

Ordinul de încetare a focului nu a fost executat de lucrători de miliţie care au continuat să tragă şi pentru moment manifestanţii s-au îndepărtat de clădire, însă focurile de armă, fiind executate la întîmplare, au determinat apariţia victimelor în rîndurile manifestanţilor. (…)”