Cum legea vaccinării este blocată în Parlament de mai bine de un an, iar situația la nivel național arată cel puțin dezatruos - peste 14.700 de cazuri de rujeolă confi rmate, Ministerul Sănătății, împreună cu OMS si UNICEF, s-au înarmat cu seringi și medicamente și au pornit într-o campanie Pro-vaccinare „din ușă în ușă”, în zonele problemă ale României.

Focarele de rujeolă se găsesc cu precădere în comunităţile de romi, unde rata vaccinării nu trece de 4%. Mulți dintre acești copii nu au CNP, așadar, nici istoric medical, iar sănătatea lor e la voia întâmplării, la fel însă și a altor copii cu care interacționează.

 

Prima oprire, comuna Coțofănești: 200 de copii vaccinați

Campania de informare și recuperare a vaccinării, denumită sugestiv „door to door” (n.r. din ușă în ușă), a început în comuna Coțofănești, județul Bacău, unde, în perioada 10-12 iulie 2018, au fost vaccinați 190 de copii, cărora li s-au administrat 220 de doze de vaccin: 176 de copii vaccinați ROR, 28 copii vaccinați cu hexavalent, 6 copii vaccinați pneumococic, 10 copii vaccinați cu tetravalent.

Astfel, dacă rata de vaccinare în comuna Coțofănești era, în luna mai, de doar 3,9%, după această acțiune procentul de vaccinare a crescut la 95%. În cadrul campaniei nu s-au înregistrat refuzuri de vaccinare, procentul de copii nevaccinați este compus din cei cu contraindicație temporară de vaccinare și din copii plecați din localitate. Acțiunea de la Coțofănești a fost proiectul pilot al campaniei de vaccinare, urmând ca Ministerul Sănătății să meargă cu această „caravană a imunizării” în zonele vulnerabile din mai multe județe. Pe parcursul celor trei zile, medicii au ținut sesiuni de informare a părinților, au consultat copiii și i-au vaccinat.

Acțiunea a vizat recuperarea planului național de vaccinare pentru copiii până în 10 ani, dar au beneficiat de vaccin și copiii peste această vârstă. Au fost protejați împotriva rujeolei și a altor boli transmisibile adolescenții căsătoriți și cei care nu au beneficiat de vaccin.

„Trei echipe de medici şi asistenţi au consultat copiii aduşi de părinţi la cabinetul medical şi i-au vaccinat pe cei fără contraindicaţii. Alegem locurile în care gradul de vaccinare este foarte scăzut şi recuperarea este dificil de realizat şi intervenim prin realizarea unor campanii care presupun informarea populaţiei şi suplimentarea cu medici de familie şi asistenţi medicali în zonă. Acolo unde este necesar, vom crea temporar centre de vaccinare pentru un acces mai facil la vaccinare. Avem alături de Ministerul Sănătății în această campanie reprezentanți ai celor mai mari organizații cu expertiză în domeniu, OMS și UNICEF, și le mulțumesc pentru că am certitudinea că împreună vom reuși în demersul nostru. Este un prim pas această serie de acțiuni, care va continua cu o campanie la nivel național”, a declarat Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii

 

Caravana imunizării continuă în mai multe județe

Una dintre remarcile conducătorilor de campanie este că incidența cea mai mare a bolilor care ar putea fi împiedicate cu ajutorul imunizării, se regăsește în familiile de etnie romă. Lipsa de educație medicală, faptul că nu au acces la informații și nu cunosc importanța vaccinării sunt cauzele principale ale ratei crescute de deces și complicații printre copiii aflați în aceste comunități.

Numărul vaccinurilor scade de la an la an

Ultimele statistici furnizate de Ministerul Sănătăţii evidenţiază că acoperirea vaccinală la nivel naţional şi pe tipuri de vaccinuri a înregistrat valori de 95,4% pentru BCG, 87,8% pentru HepB (hepatita B), 68,1% pentru DTP (diftero - tetano - pertussis), HiB (împotriva hepatitei B) şi VPI, şi respectiv 76,8% pentru ROR (rubeolă-rujeolă-oreion). Așa cum se arată în statistici, majoritatea copiilor din comunitățile vulnerabile nu ajung niciodată în fața unui medic, cu atât mai puțin pentru a beneficia de programul de imunizare național, de care pot beneficia gratuit.

Totodată, acești micuți ajung pe mâna doctorilor doar atunci când apare o situație de urgență, iar atunci, adesea, sunt plasați în saloane alături de alți copii care nu au împlinit vârsta optimă pentru imunizare. Astfel, aceștia reprezintă un real pericol pentru cei din jur. Mai mult, autoritățile estimează că peste 160.000 de români nu au niciun document de identitate, iar majoritatea celor fără acte sunt copii. Lipsa documentelor de identitate afectează atât acești copii, cât și întreaga comunitate. Neavând cod numeric personal (CNP), acești copiii nu au nici istoric medical.

 

România, lovită de o epidemie de rujeolă

Anul acesta au fost semnalate peste 14.700 de cazuri de rujeolă, din care 105 depistate doar în ultima săptămână. România se află pe primul loc din Europa la incidența acestei maladii, care a produs deja 59 de decese.